Stimată doamnă Xenia Lupu

Faptul că sunteţi o cititoare fidelă a ziarului nostru este o bucurie. Scrisoarea pe care aţi adresat-o colectivului redacţional la început de an nu face altceva decât să ne dea curajul de a merge mai departe. Acesta este şi rolul cotidianului nostru, de a aduce, zi de zi, în casele dumneavoastră ştiri de pe tot cuprinsul judeţului. Ne-am axat pe publicarea gândurilor cititorilor pentru că dumneavoastră sunteţi alături de noi de mai bine de 20 de ani. Faptul că doriţi să încredinţaţi manuscrisele dvs., spre publicare într-un volum, cotidianului nostru este o onoare, însă credem că cel mai bine de selecţia şi tipărirea acestei cărţi ar fi să se ocupe un apropiat al familiei dvs.

Vă urăm multă sănătate, să vă aniversăm împreună la 87 ani, pe care îi veţi împlini curând, şi zilele dumneavoastră să fie lipsite de griji.

Pentru cititori prezentăm câteva din versurile dumneavoastră dedicate poetului Mihai Eminescu:

Regret

Regret că n-am trăit

Pe timpul lui

M-aş fi închinat lui

Pentru a avea darul de a fi

Când prea pământean,

Când măreţ şi astral

Deşi stăpânea Universul,

Cu el puteai visa,

Puteai muri şi învia

Puteai şi zbori şi să cânţi

Şi să te transformi în Luceafăr

În stele, în codrii, în cosmos

În viitor, ţară, hotar,

În vioară, plâns şi rapsodii.

Puteai să plângi şi să uiţi

Cu el puteai să fii în toate şi în tot,

El ni s-a dăruit total şi este al nostru.

Al nostru, el, Eminescu

Suntem datori de-a pururi

Să-l îmbrăcăm în dar

Şi să-l simţim aproape

De parcă ar fi viu

Deşi acum este Luceafăr,

Şi s-a întâlnit cu luna

Regină peste nopţi

…

Va fi cât va fi timpul

Făcând un echilibru

Cu celelalte astre

Şi să nu uităm eroii şi patria

Şi neamul

Să nu uităm pe Eminescu,

Pe Eminescu nostru.

„R”