Târgul Mare al Bistriţei, 19-27 august: Loredana, Horia Brenciu, Andra, Zuralia, Hara, Ştefan Pop, Anita Hartig şi nume mari ale folclorului românesc

Pentru prima dată, Zilele municipiului Bistriţa, sub genericul „Târgul Mare al Bistriţei”, vor fi organizate în comun de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Primăria municipiului Bistriţa. Autorităţile judeţene şi locale au dorit astfel să dea amploare unui festival de vară în Bistriţa, în care să fie concentrate atât acţiuni ale municipalităţii cât şi ale administraţiei judeţene.

         „Am vrut să facem într-adevăr din Târgul Mare un eveniment important, de rezonanţă regională şi naţională. Programul pentru perioada 19-27 august vorbeşte de la sine prin numele care sunt cuprinse. (...)  Ca perspectivă, anunţasem că intenţia noastră este ca acest Târg să se desfăşoare pe parcursul a două săptămâni, aşa cum a fost el originar din 1353. Începând de anul viitor, vom deschide Târgul de Sfântă Mărie, în 15 august, şi va ţine două săptămâni. Vreau să mulţumesc preşedintelui Consiliului Judeţean pentru că a acceptat ideea de a merge împreună într-un eveniment important”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, primarul Ovidiu Creţu.

         Preşedintele Consiliului Judeţean a menţionat că încă din 2012 au existat mai multe propuneri de a realiza un eveniment similar de către administraţia judeţeană. „Am analizat acest subiect, mi nu-mi place să organizez evenimente la concurs cu cineva sau fiecare separat. Cred că e un gest de normalitate ca şi Consiliul Judeţean să participe la un astfel de eveniment. Urmează ca în şedinţa din iunie să mergem în faţa Consiliului Judeţean cu un protocol de colaborare pe o durată mai lungă pentru acest eveniment. (...) Mi-am dorit ca acest eveniment foarte important, care se poate transforma într-un festival, să fie un moment de atracţie turistică pe perioada verii, un eveniment de cea mai înaltă calitate, cu artişti de primă mână ca să trezească un interes cât mai mare pentru locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud, în primul rând, dar de ce nu şi pentru turişti din ţară sau din străinătate”, a precizat preşedintele Radu Moldovan. Potrivit acestuia, foarte mulţi dintre locuitorii judeţului şi ai municipiului nu-şi permit concedii la mare sau la munte iar acest Târg Mare al Bistriţei reprezintă un moment de destindere şi de socializare, astfel că e obligaţia autorităţilor să promoveze asemenea proiecte.

         Manifestările se vor desfăşura pe scena de pe Pietonalul Bistriţa – concerte simfonice, teatru, lansări de carte, muzică pop, pe scena din Heidenfeld – muzica populară, dar şi în Schullerwald – paradă moto, concerte rock, dar şi proiecte ale celor care au primit finanţări nerambursabile din partea municipiului Bistriţa. 

Printre numele anunţate în program sunt Ştefan Pop, Anita Hartig, Ovidiu Purcel şi Noemi Vereş, în concerte simfonice; Loredana, Horia Brenciu, Andra, Zuralia Simfonic, Hara, 3Sud Est, Randi, Deepcentral, Gina Pop şi multe formaţii locale  în recital; Maria Dragomiroiu, Aurel Tămaş, Cristian Pomohaci, Gheorghe Turda, Sava Negrean, Veta Biriş, Marius Ciprian Pop, Dumitru Fărcaş, Mariana Anghel, Liliana Laichici, Leontina Pop, Lia Lungu, Dorina Oprea şi soliştii de la Ansamblul profesionist „Dor Românesc”. De asemenea, iubitorii muzicii rock sunt aşteptaţi la concerte cu Rriff, Aurograf, New Proscenium, Voxter, The Noise, Prefix, Got-X, 7 paşi, Compact.

Potrivit primarului Ovidiu Creţu, municipalitatea a alocat iniţial un buget de 450.000 lei, la care se adaugă o sumă de 420.000 lei, repartizaţi pentru un concert simfonic de genul „Ştefan Pop şi prietenii”, care nu a mai putut fi organizat pentru că sumele necesare sunt şi de zece ori mai mari (Andreea Bocceli sau Placido Domingo au un onoratiu minim de 500.000 euro).  Consiliul Judeţean va finanţa cu suma de 400.000 lei. 

Comentarii

07/06/17 14:40
Vizitator

Cretu nu are notiunea de „TÂRG”. El confunda sensul comercial al termenului „TÂRG”, cu cel de chermeza. Te-ai astepta ca activitatea dominanta a manifestarilor sa fie cea comerciala. Numai ca in ciuda denumirii de ”Târgul Mare al Bistriței”, din programul manifestarilor, caracterul de târg, lipseste cu desavarsire
De aceea, la ” Marele târg la Bistritei”, cel putin in locatia de la Viisoara ar fi trebuit organizat „târgul” in adevaratul sens al cuvantului, evident insotit si de chermeza. Dupa cum se stie, la anul 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. De aceea, intentia primariei este ca incepand de anul viitor (de ce nu de acum???) sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august , evident adaptat la zilele noastre. Dar, mai bine mai tarziu decat niciodata, fiindca un astfel de târg ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Astfel, BULGIUL ANUAL- ar putea sa combine functia comerciala si cu cea expozitionala, cu sprijinul camerei de comert si al directiei agricole, organizand la Bistrita o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale puteau fi organizate inafara perimetrului pietei din Viisoara, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate.

08/06/17 13:06
vizitator

Tara arde si baba se piaptana. De cativa ani incoace, Zilele Bistritei se tin dupa „cum vrea muschii lui Cretu”, in capul caruia este o mare nebuloasa. Pana in anul 2013 inclusiv, zilele orasului se tineau anual in jurul datei de 16 iulie , cu referire la prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, aparut la 16 IULIE 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. In 2014, exact in anul cand se implineau 750 de ani de la prima atestare documentara a Bistritei, primarul Cretu in loc sa marcheze evenimentul asa cum se cuvine, a schimbat data „Zilelor Orasului” . Din pacate oricate argumente au fost aduse, ele nu au fost convingatoare pentru primarul cu idei putine si fixe. Ba mai mult, dand dovada de obtuzitate si lipsa de cultura primarul Cretu, a facut atunci o afirmatie halucinanta: ”Bistriţa nu împlineşte nici un an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva.” Omul nu a inteles ca importanta documentara a datei de 16 iulie 1264 consta in faptul ca prima data numele orasului Bistrita aparea pe un document vechi 750 de ani. Ori o vechime de trei sferturi de mileniu din existenta unui oras inseamna istorie si merita marcata asa cum se cuvine. Cu toate acestea, evenimentul aniversar ‘Bistrita 750’ a fost marcat cum se cuvine in primul rand prin initiativa Asociaiei BISTRIȚA CIVICĂ, de a organiza prima editie a manifestarii cultural-artistice Basm Festival, dedicata acestui eveniment deosebit din viața orașului Bistrita, cat si prin aparitia cartii „Bistriţa 750-Coordonate geografice şi istorice”, semnată de Ioan Bâca şi Adrian Onofreiu la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca, fara nici o contributie din partea primariei Bistrita conduse de un edil incult. Reamintim ca anul acesta, primăria municipiului Mediaș a organizat, în data de 3 iunie, Gala „Mediaș 750“, cu trimitere la 3 iunie 1267, cand Mediașul a fost pentru prima dată menționat documentar cu numele ”Villa Medies”. Pentru altii, 750 de ani inseamna ceva!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5