In memoriam

Teo Vrăsmaş

Asa sunt eu pe lume, un val, un nor de praf
Doar numele-mi stă scris pe-o carte - paragraf
“Scrum de poezie” (1949)
(“De dragoste si dor”, Editura Karuna, Bistrita, 2007),
În 17aprilie 2012 s-au împlinit 14 ani de la trecerea în veşnicie a poetului Teo Vrăsmaş, născut în 4 noiembrie 1931 la Prundu Bârgaului, judetul Bistriţa-Năsăud, absolvent al Facultăţii de Biologie -Georgrafie din cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj. A activat o viaţă întreagă în învăţămînt, ca profesor şi director al şcolilor din Tiha Bârgăului şi Matei, director de cămin cultural la Tiha Bârgăului şi Parva, profesor şi activist cultural la Bistriţa Bârgăului, Susenii Bârgăului, Cuşma, Parva şi Sângeorz Băi.
Preocuparile sale au abordat cultura populară şi cercetarea geografică, în urma sa lăsând numeroase lucrări etnoculturale şi monografice, dar marea lui pasiune a fost poezia, scrisă cu mult talent şi pregătită pentru tipar în câteva volume cuprinzând aproape trei sute de poeme. În timpul vieţii sale doar câteva pozii au văzut lumina tiparului, în presa locală, dar trei volume au fost publicate postum.
Dintre realizările sale mai trebuiesc amintite următoarele: înfiinţează un grup vocal de femei; cu repertoriu pe versuri culese din folclorul local de Vrăsmaş Teodor (‘’Cucule pană pistruie’’,’’Eu sunt fată din Tiha’’, ’’Dragu-mi să cânt, să joc’’,etc.); alcătueşte un montaj literar muzical-coregrafic întitulat ‘’16 Cosânzene’’, interpretat de cele mai fumoase fete din Tiha şi Tureac ; formează o echipă de dansuri fecioreşti, bătrâneşti.; pune în scenă drama ‘’Năpasta’’, în care joacă rolul lui Dragomir, iar talentatul Jenu Borbola pe al lui Ion ; înfiinţează o brigadă artistică formată din cadre didactice din Tiha şi Tureac, în care a atras ţărani comici vestiţi. Toate aceste formaţii au ajuns în fazele, de concurs, judeţene şi interjudeţene.
În anul şcolar 1969-1970 a reînodat şi revigorat, ca instructor şi textier, activitatea culturală de la Şcoala generală, Căminul cultural şi Fabrica de cherestea, din Susenii Bârgăului. În perioada 1970-1976 a avut cea mai fertilă activitate, ca dascăl şi animator cultural, textier, interpret şi instructor al formaţiilor artistice ale Căminului cultural din Bistriţa Bârgăului, Fabricii de cherestea de la Pustă şi din satul Cuşma, comuna Livezile.
Între 1976-1979 funcţionează ca profesor titular şi director de Cămin cultural în Parva, unde desfăşoară o intensă activitate cultural-artistică, organizând spectacole şi la Feldru şi ajungând cu ansamblul în faza judeţeană de concurs, de la Năsăud.
Ultima perioadă, foarte activă, a neobositului animator cultural şi profesor, Teodor Vrăsmaş, se desfăşoară după 1979, la Sângeorz Băi, unde devine profesor titular, prin concurs, pâna la trecerea sa în eternitate.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]