Festivalul Internaţional de Literatură şi Teatru „L. Rebreanu” – stagiune teatrală

„Ţiganiada” de I. B. Deleanu – cu Teatrul Muzical din Galaţi!

În faţa unei asistenţe numeroase, compuse în mare majoritate din tineri, la Sinagoga Bistriţa, directorul Festivalului Internaţional de Literatură şi Teatru „Liviu Rebreanu”, prof. dr. Dorel Cosma, în acelaşi timp şi director al Centrului Cultural Municipal „G. Coşbuc”, a bătut gongul, după prezentarea invitaţilor din ţară şi străinătate – China, Israel, Franţa etc. – pentru prima reprezentaţie de teatru.
Au urcat pe scenă, într-o costumaţie colorată, exotică, cu piese muzicale adecvate, din folclorul ţigănesc, din filmul „Şatra” a lui Emil Loteanu, apreciaţii şi talentaţii actori, într-un vodevil muzical teatral ai Teatrului Muzical din Galaţi.
Ei au parcurs sute de kilometri spre a reprezenta la Bistriţa, la festival, piesa prelucrare şi adaptare după opera „Ţiganiada” de I.B. Deleanu, unul din reprezentanţii Şcolii Ardelene.
Conceptul, ca un spectacol teatral, paralel, regizorul şi actorii jucau deodată, în două realităţi, aceea din literatura clasică şi aceea din realitatea de azi, din 2015.
Subiectul îl cunosc toţi cei care au absolvit măcar un liceu de cultură generală, patru ţigani, nomazi, din şatră, flămânzi, dar guralivi şi căutători de comori, reuşesc să ajungă, după ce au fost exilaţi la porţile cetăţii, în faţa lui Vodă, nimeni altul decât Vlad Ţepeş – Dracula!
Acesta, ştiindu-le şmecheria şi dorinţa de profit şi oarecum o lene, a lipsei ţinerii de cuvânt, îi pune la încercare, oferindu-le mâncare, pe lângă iubire, căci se derulează şi o poveste de amor în stil romano, o casă şi o... ţară!
După peripeţiile căutării şi găsirii unei comori, o statuie din aur, ascunsă în şatră şi după găsirea adevăratului tată al frumoasei Romina, Vlad Ţepeş se deghizează în cotropitor turc, un Drac-Satana cu furcă, răpind-o pe frumoasa iubită a lui Paranghel, aflând astfel că, de fapt, toate jurămintele ţiganilor luate faţă de ţară, de apărarea ei, luate în faţa lui sunt, de fapt, vorbe goale, apă de ploaie.
Căci cele patru personaje, conturate sensibil şi cu umor de I. Budai Deleanu ne transportă parcă în zilele noastre, în rândul generaţiilor, a parlamentarilor, a clasei politice, a societăţii civile, a administraţiei centrale şi locale, unde nu există decât mafie, hoţie şi interes, călcare de jurământ, lege, cuvânt, exact ca pe scena de la Bistriţa!
Căci toţi cei care prind o spuză de putere politică, guvernamentală, parlamentară, îşi calcă foarte repede jurămintele false, ipocrite de investire, de la preşedinte, prim-ministrru, până la deputaţi, senatori, şefi vremelnici ai administraţiei centrale şi locale, exact ca cele patru personaje ale „Ţiganiadei”.
Replica „ce casă, care casă”, „ce ţară, care ţară” revine obsedant de-a lungul spectacolului, stârnind hohote de râs şi o ironie amară, meditativă, căci şi noi suntem actorii scenei sociale şi politice ai alegerilor trucate, ai gansterismului politic şi versurile cântecului lui Victor Socaciu „Bună ţară, rea croială/ Mama ei de rânduială, /Ăia hoţi/ Ăştia hoţi/ Mama lor la toţi!/ Vin ai noştri/ Pleacă-ai noştri/ Noi rămânem tot ca proştii...!”
Regia spumosului şi coloratului spectacol, cu dansuri, cântece şi costume ţigăneşti, este semnată de Isabela Oancea, iar distribuţia: Isabela Oancea, Luminiţa Vologa, Mihai Păun şi Lucian Anton.
Un debut teatral cu dreptul într-o seară de debut de iarnă albă în care globalizarea, pe care o prevesteşte de sute de ani şatra ţigănească, ne-a pus cel puţin pe gânduri prin asemănările lansate, redescoperite la Festivalul Internaţional de Literatură şi Teatru „L. Rebreanu”, ediţia a XI-a, Bistriţa, noiembrie 2015!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5