Tradiţii de Sânziene în judeţ. Cornelia Ardelean Archiudean împleteşte cununi de sânziene şi Virginia Linul promovează portul popular de Ziua Iei

Biserica sărbătoreşte astăzi pe Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor ca Sânzienele.
Sânzienele îşi au originiea într-un străvechi cult solar, fiind femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne, ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. Conform tradiţiei, în noaptrea de Sânziene cântă şi dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor. În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, locuitorii din Ocniţa strâng plantele galbene cu acest nume, pe care le împletesc în coroniţe şi le aruncă pe acoperişurile caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coroniţa rămâne pe casă, sau va muri în acel an atunci când coroniţa cade de pe acoperiş. Şi fetele strâng flori de sânziene pentru a le pune sub pernă în această noapte pentru a-şi visa ursitul. Despre toate acestea le-a spus tinerilor din sat Cornelia Ardelean Archiudean, care le-a învăţat pe fete să facă cununi. Sărbătoarea sânzienelor marchează mijlocul verii, fiind considerată bună pentru culegerea plantelor de leac, pentru alungarea spiritelor malefice. La Maieru, se aprind focuri, după căderea întunericului, pe fiecare deal, adunându-se feciori, care au grijă ca focul să se vadă din sat. Deşi periculoase, aceste jocuri cu focul, ele sunt păstrate din moşi-strămoşi, peste ele sărind toată lumea pentru sănătate şi spor. Se spune că pentru a avea parte de o cănicie fericită tinerele perechi trebuie să sară de trei ori peste foc, iar fata care va sări de nouă ori îşi va găsi ursitul până la sfârşitul anului. Măierenii aprind şi o roată mare care va fi rostogolită de pe un deal, ca simbol al soarelui.
De câţiva ani, ziua de Sânziene a fost declarată şi Ziua Iei, românii fiind îndemnaţi să poarte măcar o dată pe an costumul popular. „Trebuie să ne îmbrăcăm în portul nostru pen tru că suntem români adevăraţi şi nu ne uităm identitatea. Zilele acestea, foarte mulţi oameni din diverse domenii m-au contactat şi mi-au cerut costume naţionale sau măcar o ie, pe care să o îmbrace de Sânziene. Este un lucru care vin din suflet şi vreau să-i felicit şi să fiu mândră că românii mei se apropie, din nou, de tradiţii”, ne-a declarat Virginia Linul.
Dacă nu este respectată, sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica poate aduce multe necazuri. Cine prestează diferite munci în gospodărie în ziua praznicului poate să sfârşească tragic, fulgerat sau înecat, susţin bătrânii satelor .
De asemenea, în această noapte, în mediul rural, oamenii aşteaptă să se deschidă cerurile. Pentru ei acest moment emoţionant este trăit cu intensitate, pentru că ei pot veni în contact cu rudele şi prietenii plecaţi în lumea de dincolo.
Tot de Sânziene, din vremuri îndepărtate, tinerele necăsătorite împlinesc un ritual pentru a afla cine este ursitul lor: ele pun într-un vas nou, de culoare albă, apă de izvor (adusă în casă în zorii zilei), câteva fire de sânziene şi agheasmă. După ce se spală pe faţă cu apă de izvor, tânăra se roagă ca Sânzienele să-l aducă pe cel ursit „pe oglinda apei” din castron. Totdeauna, fetele care respectă întocmai ritualul, l-au cunoscut pe viitorul soţ. Ritualurile de Sânziene pot fi împlinite timp de 24 de ore, şi în ziua sărbătorii, până la ora 24.
Dacă în ziua de Sânziene îndrăgostiţii se scaldă în mare sau în apa celui mai mare râu din zona geografică unde locuiesc vor trăi fericiţi. Mai mult, respectând acest obicei, vrăjile nu au putere asupra îndrăgostiţilor şi nimeni nu va avea puterea să-i despartă.
Sânziana, floarea de câmp, de culoare galbenă sau albă are inflorescenţe cu un miros foarte plăcut, asemănător florilor de tei. Planta este indicată în tratamentul afecţiunilor hepatice, renale, neurologice, iar floarea este eficientă şi în tratamentele cosmetice.
În această zi se culeg plantele de leac, care sunt binecuvântate cu puteri tămăduitoare, iar toamna se culeg rădăcinile acestora. De asemenea, în zorii praznicului se adună roua ce acoperă florile de sânziene. Roua respectivă este renumită pentru puterile sale tămăduitoare, fiind un leac benefic pentru ochi şi pentru problemele de piele.
Tradiţia spune că în dansul lor feeric, sânzienele ating holdele şi le dăruiesc rod bogat. De ziua lor, Sânzienele pătrund în gospodării, binecuvântează tinerele familii cu copiii sănătoşi, iar gospodarilor generoşi cu semenii lor le aduc veşti bune şi spor în tot ce-şi doresc. Tot Sânzienele au puterea să alunge spiritele malefice şi vrajba din casele oamenilor.
Lucrătorii ogoarelor urmăresc starea vremii în ziua de Sânziene. Tradiţia populară spune că dacă plouă de Sânziene, nu este un semn bun. Va ploua încă 40 de zile, iar vremea rea va aduce necazuri oamenilor.
În această zi, după trei luni de cântat (de la Buna Vestire), Cucul, pasărea-oracol, tace. În popor, întâmplarea se numeşte Amuţitul cucului. De-a lungul celor trei luni, cântecul lui s-a implicat în destinul oamenilor. Ei ştiu că, de câte ori cucul cântă în anumite zile, el le vesteşte ceva anume: câte bucurii vor avea, când se vor căsători etc.
Se spune că în această zi este bine să aducem în casa noastră o floare de sânziene, ca un mesager al norocului. Stropită cu agheasmă, floarea se păstrează la icoane.
După ce se usucă, să purtaţi în portofel o floricică de sânziene oricât de mică. Să fiţi convinşi că norocul nu are să vă ocolească tot anul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]