Trei noi proiecte finanţate prin PNRR pentru Consiliul Judeţean şi Primăria Bistriţa

Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră.
Si cu toate astea urmeaza un adevarat dezmăţ pe bani publici in sectorul bugetar. Culmea nesimţirii a fost atinsă prin promisiunea făcută de guvern pentru anul 2023 , a cresterii cu 50% salariilor celor care gestionează proiecte PNRR. De fapt este vorba de toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, provenite din PNRR, care vor primi un spor de 50% la salariu, inclusiv primarii și președinții Consiliului Județean. E ca si cum acesti bugetari implicati in gestionarea fondurilor europene primesc in prezent un salar chiar fără să facă nimic, iar pentru ca să se achite de sarcinile de serviciu trebuie stimulati cu spor de 50% .
Nimic despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:

-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;

-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;

-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;

-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;

– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

Ba mai mult, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:

-Reforma pensiilor;

-Reforme în politica fiscală;

-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;

-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;

–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;

–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;

-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;

-Transport fără emisii de carbon;

-Energie Regenerabilă.