Trei trandafiri pentru preşedinţia ASF

sursa: bursa.ro

Şapte au fost şi şapte au şi rămas candidaţii la preşedinţia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Coca Constantinescu infir­mând zvonul pus în circulaţie în presa de ieri, care acreditase că şi-ar fi depus candidatura marţi, în ultimul sfert de oră până la limita de timp, ba chiar că ar fi ameninţat cu dezvăluirea unor "informaţii explozive" despre actualul preşedinte (interimar) Leonardo Badea şi vicepremierul Viorel Ştefan - amândoi fiind înscrişi în competiţia pentru şefia ASF: "Coca Constantines­cu şi-a depus candidatura în cadrul ASF pentru aceeaşi funcţie pe care o ocupă şi în prezent - vicepreşedinte al Sectorului de Asigurări - Reasigurări. Informaţiile din presă care spun că acum candidează pentru func­ţia de preşedinte al ASF sunt false", ne-a declarat consilierul său, Răzvan Radu. 
     Aşa cum arătase BURSA, în presă se scurseseră listele cu candidaturi:


     Candidaţii pentru funcţia de preşedinte ASF: Leonardo Badea, Micu Andrei-Răzvan, Sava Claudia Cătălina, Adrian Simionescu, Viorel Ştefan, Radu Toia şi Mircea Ursache.


     Candidaţii pentru funcţia de prim-vicepreşedinte ASF: Doina Elena Dascălu, Micu Andrei-Răzvan şi Sava Claudia Cătălina.


     Candidaţii pentru funcţia de vicepreşedinte ASF: Micu Andrei-Răzvan, Sava Claudia Cătălina, Toia Radu, Mircea Ursache, Armeanu Ştefan Daniel, Baranga Laurenţiu Paul, Bota Marius Sorin Ovidiu, Coca Constantinescu, Gheorghe Cornel, Gabriel Grădinescu, Cristian Roşu, Andrei-Liviu Stamatian şi Mircea Oancea.


     Candidaţii pentru membrii neexecutivi: Birtalan Joszef, Bolchi Florin, Constantinoiu Vicenţiu-Marian, Crăciunică Gabriela Luminiţa, Diab Camelia, Giurescu Ion, Marcu Gheorghe, Mitroi Adrian, Socol Aura Gabriela, Ştefan Belloiu, Vorniceanu Marius, Wlassopol Ovidiu Răzvan.


     Cele patru categorii de funcţii cores­pund structurii de conducere a ASF - preşedintele, prim-vicepreşedintele, trei vicepreşedinţi şi patru membri neexecutivi (nouă membri în total).


     Remarcabilă este înscrierea pentru preşedinţie a lui Adrian Simionescu, cel mai vechi membru al comunităţii pieţei de capital dintre toţi candidaţii la toate categoriile (de altfel, fără să bag mâna-n foc, s-ar putea să fie cel mai vechi broker român al Bursei de Valori Bucureşti).
     Obişnuit să stabilească raporturi în comunitatea pieţei de capital, la întrebarea ziarului BURSA "Care sunt raţiunile pentru care vrea să devină preşedintele ASF?", Adrian Simiones­cu nu s-a sfiit să declare:
     "Candidez pentru funcţia de preşedinte al ASF. În primul rând, îmi doresc să facem ceva pentru piaţa de capital, pentru piaţa financiară, în general. Încet-încet, dacă ne uităm, piaţa financiară moare, iar realitatea este că sunt foarte multe lucruri pe care le putem schimba noi, cei care participăm la piaţă. Sunt extrem de numeroase situaţiile în care, din cauza reglementărilor sau, mai bine spus, a suprareglementărilor, piaţa este sufocată. Ori, din acest punct de vedere, numai din această poziţie (n.r. de preşedinte ASF) pot lua măsuri şi pot face ca lucrurile să se dezvolte. Avem o intermediere financiară extrem de mică, cea mai mică din Europa, după 28 de ani de la revoluţie, iar lucrurile nu par că merg în direcţia care trebuie. Pe de altă parte, autorităţile europene trebuie convinse că pieţele noastre, foste comuniste, se pot compara cu cele dezvoltate. Şi, din acest punct de vedere, cred că autoritatea noastră trebuie să negocieze, să dis­cute şi să explice, astfel încât să se accepte anumite derogări de la normele generale, ca mai apoi, noi să ne putem dezvolta".
     După cum se vede, Adrian Simionescu are intenţii şi idei şi le împărtăşeşte.
     Radu Toia, în schimb, a fost misterios: 
     "Am pregătit un plan pentru cele trei pieţe, plan pe care sper să reuşesc să-l prezint la audierile de luni".


     Dar Claudia Cătălina Sava îl întrece:
     "Mi-am depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al ASF şi este o candidatură ca a tuturor celorlalţi".
     Ceea ce putem observa la Claudia Cătălina Sava este că şi-a înscris candidatura pentru toate cele trei categorii de funcţii executive, maximizându-şi, astfel, şansele perpetuării unei salarizări apreciate de presă drept exorbitantă (întrecând salarizarea preşedintelui ASF).
     După cum ne-a spus, din păcate, Andrei-Răzvan Micu se confruntă cu un eveniment în familie care ar fi făcut nepotrivită orice declaraţie de presă, iar Leonardo Badea, Mircea Ursache şi Viorel Ştefan fie că ne-au spus că nu vor să dea declaraţii de presă înaintea audierii lor în Parlament, fie, pur şi simplu, nu s-au lăsat contactaţi.
     Interesant este că aceştia trei din urmă sunt cunoscuţi ca foşti sau actuali membri ai PSD, ceea ce (ţinând seama de creşterea gradului de politizare a societăţii noastre) diferenţiază cele şapte candidaturi, în trei lideri şi un pluton de patru urmăritori.
     Dar, instalarea în fruntea ASF a unui şef preferat de PSD (care, împreună cu ALDE, controlează majoritatea parlamentară), nu contravine tradiţiei acestor titularizări, căci, dintotdeauna, de la 6 octombrie 1994, când a fost nominalizată prima componenţă a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare ("mama" ASF-ului), distribuirea func­ţiilor în autoritatea de supraveghere a pieţei de capital a urmat algoritmul politic al proporţiilor prezenţei partidelor în Parlament.
     Astfel că, de drept, după acest algoritm, preşedinţia ASF ar urma să revină unui candidat susţinut de PSD, iar faptul că el fie că a fost membru PSD, fie că încă mai este (şi-şi va da demisia), reprezintă un foarte bun argument ca majoritatea parlamentară să-l susţină.
     Problema este că sunt trei.


     Care va fi alesul PSD?
     Unii vor spune că astfel de ocazie este ideală ca preşedinte ASF să fie ales cel mai competent dintre cei trei, ceea ce ar însemna un progres, faţă de ocaziile în care titularizarea se baza exclusiv pe algoritmul politic.
     Dar, faţă de trecut, numărul specialiştilor pricepuţi în piaţa de capital a crescut: Leonardo Badea are un an de când conduce ASF şi este familiarizat cu problematica pieţei încă din 2012, fiind fie membru, fie preşedinte în Comisiile parlamentare pentru buget, finanţe şi bănci; Mircea Ursache, înainte să îndeplinească funcţia de vicepreşedinte ASF, a fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea şi şef al AVAS; în timp ce Viorel Ştefan a fost preşedinte în Comisiile parlamentare pentru buget, finanţe şi bănci încă din anul 2000, organizând şi participând la dezbaterile de restructurare a legislaţiei pieţei de capital, după frauda de la FNI.


     Dar, după cum merg lucrurile în PSD, s-ar putea ca preşedintele ASF să fie titularizat nu drept cel mai competent dintre cei trei, ci, pur şi simplu, preferatul lui Liviu Dragnea.


     Viorel Ştefan?
     Da, vine din cea mai înaltă poziţie politică deţinută de oricare dintre ceilalţi doi.
     Dar, se spune că ASF ar fi un loc de "retragere la ţară", pentru că, oricum, ar urma să fie remaniat, săptămâna viitoare; de altfel, pe când era ministru al finanţelor în Guvernul Grindeanu, Dragnea l-a muştruluit, spunând că este "cam moale".


     Mircea Ursache?
     PSD nu are ce să-i reproşeze şi, de altfel, ideea Fondului Suveran, fluturată de partid într-o formă de nerecunoscut, a fost lansată, totuşi, de Ursache.
     Dar relaţia lui cu Dragnea se spune că n-ar fi una excelentă.
     Leonardo Badea?


     Actualul preşedinte ASF pare să aibă abilitatea să se adapteze, astfel că, deşi nu este cunoscută natura raporturilor sale cu Dragnea, prioritatea sa la retitularizare rămâne foarte probabilă.
     Cea mai mare surpriză ar fi ca, în pofida tuturor acestor consideraţii, să fie titularizat Adrian Simionescu. 
     Ce-aş mai râde! 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]