Un deceniu de Conexiuni, ziua a treia, la Galeriile „Casa cu Lei”

Nici dimineaţă, nici amiază. Nici devreme, nici târziu. Nici toamnă, nici iarnă. Vreme bună pentru a nu lăsa cărţile să se citească între ele. Şi pentru a nu aştepta aplauze doar din partea ferestrelor.
Au fost invitaţi să-şi aşeze pe masă preocupările din ultimul timp, de-o viaţă, invitaţi ai Festivalului de Literatură „Liviu Rebreanu”, în momentul în care Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” împlineşte un deceniu de viaţă, de creaţie.
Cornel Udrea a citit poezii scrise în noapte, la Bistriţa, ca dovadă că venitul şi statul nu sunt vorbe în vânt, ci se concretizează în mărturii literare ale unui timp trăit, apoi mărturisit. E dificil să crezi că un creator de parodii, de piese de teatru cu un savuros comic de limbaj, încearcă şi marea poeziei, cu o sensibilă raportare la poeţii contemporani, de toate felurile. Şi-a adus cu el vestea cea bună a unei edituri în ascensiune, „Napoca Star”, din Cluj-Napoca, şi a transmis ideea unui scriitor al zilelor noastre, ne-cuminte, angajat, asumându-şi condiţia socială. E uşor să vorbeşti când ai scris o sută de cărţi. Cum să-l întrebi pe Cornel Udrea câţi ani are, dacă are mai multe cărţi decât ani?!...
Din Satu Mare, au fost prezenţi Robert Laszlo şi Aurel Pop, care au prezentat revistele „Citadela” şi „Confluenţe”, au citit poezii proprii şi au făcut cunoscută oferta de carte tipărită la Editura „Citadela”, de la eseuri, poezie, roman, studii monografice, până la lucrări de grad ale profesorilor, care oferă informaţii inedite din diferite domenii culturale. În cuvântul său, Robert Laszlo a anticipat dezvelirea unui bust al lui Darius Pop, născut la Bistriţa, cu invitaţie pentru o delegaţie bistriţeană care să onoreze cu prezenţa evenimentul în aşteptare.
De la Deva, Mariana Pândaru a prezentat revista „Ardealul literar”, în care au semnat şi scriitori bistriţeni, a vorbit despre editura pe care o conduce şi a citit din creaţia proprie. A fost secondată, cu un discurs elogios despre felul profesionist cum trebuie să fie alcătuită o revistă şi căruia „Ardealul literar” i se încadrează cu prisosinţă, de către Anca Sîrghie, colaborator al revistei, care a vorbit foarte frumos despre paginile citite şi despre semnatarii lor.
O lansare deosebită a avut loc cu prilejul apariţiei la Editura „Nosa Nostra” din Bistriţa a „Cărţii mele cu nepoţei”, scrisă de Dorel Cosma, despre care a vorbit Elena M. Cîmpan: „Cartea aceasta este un joc minunat, serios şi copilăros în egală măsură, cu gânduri fireşti, cu poze, cu poezii, aşa cum numai un bunic poate să se adreseze nepoţilor lui, cu încrederea deplină, rostită încă de la Arghezi, în „Testament”, : „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume adunat pe-o carte.” Autorul a citit poeziile titulare cu numele nepoţilor, Aian şi Ianis, emoţionându-se şi emoţionând publicul cu o trăire aparte.
De curând membru de onoare al Societăţii „Conexiuni”, părintele protopop Alexandru Vidican a citit pagini cuprinse în antologia „Un deceniu de Conexiuni”, mărturisind că se simte aproape de cuvântul scris, de fenomenul cultural bistriţean, la care participă cu tot sufletul ori de câte ori se întâmplă să dispună de
timp.
Vasile Muste, de la Maramureş, a prezentat revista „Marmaţia literară”, a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei, octombrie 2015, şi a citit poezia „Satul de tăietură va muri” ( „târziu când m-au dat afară din Copilărie/ am aflat că Tăietura era (aşa-i spuneau toţi)/ marele deal din miazănoaptea satului meu”).
Din partea membrilor Societăţii „Conexiuni” au citit în această a treia zi Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş, Gheorghe Mizgan şi Niculae Vrăşmaş.
Afif Shlewet, din Israel, a încântat publicul cu un poem în limba arabă, deosebit de cantabil şi interesant în felul lui. Temele poeziei lui Afif sunt ca ale noastre: natura, iubirea, filosofia, înţelese în spiritul tradiţiei şi culturii proprii.
Momentul de literatură de la Galeriile „Casa cu Lei” a fost încheiat cu invitaţia neiertătoare, „înapoi la clasici”, rostită în stil propriu, pe versuri de Mihai Eminescu, de nimeni altul decât actorul invitat să acorde poeziei respiraţie de scenă, în interpretare originală, de la Baia Mare, Claudiu Pintican.
În timp ce caricaturistul Marian Avramescu îşi definitiva şi completa lista din „Literatură şi caricatură” şi cu scriitori bistriţeni, de la „Conexiuni”, lucrând în tot acest timp la chipuri de neuitat şi de reflectat, ne-am îndreptat spre o altă zi, cea de a patra, ale cărei semne începeau deja să apară.