Unicat în România! În zona Băilor Figa ar putea fi amenajat un Muzeu Naţional al Sării

Parcul balnear de la Băile Figa, proiect implementat, derulat şi finalizat de primarul Nicolae Moldovan, a pus oraşul Beclean pe harta turistică a României.

La ora actuală, o nouă şansă pare să surâdă, din nou, Becleanului prin amenajarea unui muzeu unic al sării, idea fiind discuată la simpozionul dedicate celor 50 de ani împliniţi sâmbătă de la declararea urbei de pe Someşul Mare, oraş, în anul 1968. Ideea aparţine arheologului Radu Zăgrean şi este sprijinită de MInisterul Culturii şi Identităţii Naţionale prin secretarul de stat Alexandru Pugna, cel care a declarat că sprijină neondiţionat un asemenea demers. 

Primul care a vorbit despre această posibilitate a fost arheologul Radu Zăgreanu din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, cel care a prezentat un film cu vestigiile arheologice descoperite de-a lungul timpului în situl de la Figa, vestigii care atestă o adevărată civilizaţie a sării. Cele mai numeroase şi relevante vestigii descoperite la Băile Figa datează din epoca bronzului mijlociu (anii 1600 – 1400 î.Hr.), din prima epocă a fierului (anii 1050 – 950 î.Hr.) şi din cea de-a doua epocă a fierului (anii 400 – 300 î.Hr.).

Primele descoperiri în zonă sunt făcute de profesorul bistriţean Ioan Chintăuan, fost director al Muzeului Bistriţa, în 1977. A fost vorba de nişte vestigii din epoca bronzului mijlociu, fiind vorba de  câteva “troace” de lemn utilizate pentru exploatarea sării, precum şi numeroase ciocane de minerit confecţionate din piatră locală. Descoperirile din prima epocă a fierului includ, pe de o parte, numeroase obiecte folosite la exploatarea sării (“troace”, ciocane de minerit, scări de lemn), iar pe de altă parte, amenajări pentru captarea şi amenajarea apei sărate. Astfel, în partea de nord a sitului, în albia pârâului, a fost dezvelită o grupare de garduri şi construcţii de lemn cu suprafaţa de circa 400 metri pătraţi. Se pare că slatina captată era folosită pentru conservarea alimentelor, tăbăcirea pieilor şi, poate, în scopuri medicale.

Mai putem reaminti aici că, una dintre cele mai impresionante construcţii descoperite la Băile Figa e reprezentată de puţul de la intrarea în mina de sare, flancat cu bârne masive suprapuse. După toate probabilităţile, acest puţ datează din a doua epocă a fierului. Cercetările efectuate au surprins şi o serie de amenajări legate de exploatarea sării din secolul al XIX-lea. Un aspect inedit al săpăturilor de la Figa este legat de faptul că, datorită faptului că vestigiile arheologice se află în principal în nămolul sărat, s-au păstrat foarte bine numeroase construcţii şi obiecte de lemn.

În urmă cu 13 ani, o echipă de arheologi ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, în colaborare cu cercetători britanici,  a descoperit în apropiere de oraşul Beclean din judeţul Bistriţa- Năsăud o fostă mină de exploatare a sării, transmite corespondentul AMOS News.

Potrivit lui Valerii Kavruk, directorul Muzeului din Sfântu Gheorghe şi iniţiatorul cercetărilor de la Băile Figa, din apropierea localităţii Beclean, cercetările arheologice de aici, iniţiate acum aproape trei ani, au scos la iveală obiecte antice ce datează unele de 1000 şi chiar 2000 de ani, înaintea erei noastre (î. e.n.).

Povestea descoperirii de la Băile Figa este una cu totul specială, aceasta fiind strâns legată de faptul că Transilvania este cea mai bogată regiune din România în ceea ce priveşte zăcămintele de sare, iar situl de lângă Beclean atestă, pentru prima oară în această zonă a ţării noastre exploatările saline din cele mai vechi timpuri.

Valerii Kavruk a declarat atunci  că primul indiciu asupra unor activităţi de exploatare salină în apropiere de Beclean provin din anul 1970, când un geolog român a consemnat într-un studiu descoperirea aici a unor lemne cu forme ciudate în pârâul ce străbate Băile Figa. Astfel, cercetările Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au plecat în 2005 de la acest punct, pe măsura avansării lor descoperindu-se aici o adevărată galerie subterană de exploatare a sării.

“Sarea a fost, în cele mai vechi timpuri, considerată binecuvântare; prin ceea ce am găsit la Băile Figa am descoperit nu doar modalitatea de exploatare a sării din anul 1000 î.e.n. ci şi faptul că, datorită solului salin, unelte din lemn s-au păstrat foarte bine, ca dovadă a proprietăţilor pe care le are sarea şi a cum păstrează ea materialele organice. În acest sit s-au descoperit troci de lemn, care odată trimise la un laborator din străinătate, s-a dovedit că datează de acum 3000 de ani; pe lângă aceste troci, s-au descoperit frânghii de nuiele de iederă, foarte bine conservate, ciocane, topoare şi unelte antice de minerit”, a explicat Valerii Kavruk. Potrivit acestuia, descoperirea de la Băile Figa atestă încă o dată proprietăţile extraordinare pe care le are sarea şi care au făcut ca unelte de lucru confecţionate din lemn acum 3000 de ani să poată străbate vremea şi să ajungă la noi.

Directorul Muzeului din Sfântu Gheorghe afirma că, mergând pe firul cercetărilor şi al săpăturilor ce au durat întreaga vară a acestui an, s-a reuşit “reconstituirea” procesului prin care oamenii de acum 3000 de ani reuşeau să extragă sarea, aflată la aproximativ 2 metri adâncime în pământ.

 

Invitat la Beclean în calitate de reprezentant al Guvernului României, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Alexandru Pugna a vorbit public despre materializarea acestei idei: “ În discursul meu de la Beclean am încurajat factorii decizionali să susțină înființarea unui muzeu unic în România: Muzeul sării. Acest demers ar crește enorm numărul turiștilor de la Figa, unde s-a dezvoltat o adevărată Stațiune turistică și de agreement”.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]