„Ursita” lui Pavel Dan, la mâna lui Răzvan Voncu

Icu Crăciun

„Pavel Dan, în ediţie «Best Off»” se intitulează cronica lui Răzvan Voncu la volumul „Ursita” al deja pomenitului prozator ardelean, născut la Tritenii Câmpiei Tarnsilvane, cronică apărută în „România literară”, nr. 40/ 7 septembrie 2018.
„Declarativ, cel puţin, sensul acestei ediţii - scrie cronicarul - a fost cel de a marca nişte date rotunde în posteritatea lui Pavel Dan: când a apărut, în 2017, se împlineau 110 ani de la naştere şi 80 de ani de la dispariţia sa prematură. În realitate, însă, Ursita serveşte şi unui alt scop, şi anume cel de a propune opera lui Pavel Dan (pe nedrept uitată, ca atâtea valori, clasice şi contemporane) atenţiei unui public mai larg, nu neaparat amator de ediţii ştiinţifice, cât dornic să aibă într-un volum la îndemână o selecţie reprezentativă din literatura scriitorului”.
O cronică amplă, minuţioasă, cu referiri precise la nuvelele („cu care tânărul se impunea furtunos atenţiei criticii”) selectate de Aurel Podaru („devotatul şi competentul editor al lui Pavel Dan”), la fragmentele de jurnal şi corespondenţa autorului, nimic nu-i scapă din vedere ilustrului critic literar. Întrucât, din raţiuni de spaţiu tipografic, nu putem intra în prea multe detalii, reproducem mai jos finalul acestei cronici – consistentă şi la obiect -, cu care s-ar mândri, sunt sigur, oerice scriitor, consacrat sau în curs de afirmare.
„Am lăsat la urmă, dintr-o pură convrnţie a cronicii, aparatul critic al ediţiei «Ursita». Unul neobişnuit pentru o culegere de această factură, afirmă Răzvan Voncu. Pentru că, dacă prefaţa lui Ion Vlad este, aşa cum ne-am aşteptat, un concis studiu introductiv în opera scriitorului, celelalte elemente adăugate de Aurel Podaru demonstrează limpede voinţa de a face din culegere un element pentru reintroducerea lui Pavel Dan în circulaţie. Mai întâi, selecţia de referinţe critice, succintă, bazată aproape în exclusivitate pe opinii ale contemporanilor, este plasată imediat după cele şapte proze antologate, ca un semn că editorul doreşte să întărească, prin interpretări autorizate, impresia de lectură. Apoi, după fragmentele confesive, avem o extraordinară cronologie «în imagini», o altă modalitate de a fixa în memorie chipul celui citit în însemnările sale intime. În fine, de reală importnaţă pentru exegeza prozatorului mi se par indicii onomastici şi toponimici ai operei lui Pavel Dan, care sunt un soi de «răsturnare» a documentării de teren realizate de prozator. Cele două serii de indici ne arată, negru pe alb, care este raportul dintre text şi referent şi, implicit, gradul de realism al operei.
O ediţie mai mult decât utilă, care se străduieşte să menţină în atenţie un prozator ce merita mai mult, nu doar de la viaţă, ci şi de la istoricii literari”.

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]