Valea Bârgăului vrea apă şi la robinete, nu doar prin magistrale

Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean a dat prilejul mai multor consilieri judeţeni să expună probleme comunităţilor pe care le reprezinză în acest for. Şi cum tema zilei a vizat preluarea în domeniu public al judeţului Bistriţa-Năsăud a bunurilor realizate în cadrul Măsurii ISPA Bistriţa, şi anume „Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona oraşului Bistriţa”, normal, toate interpelările aleşilor au vizat tematica APEI şi a circuitului ei prin conductele „Aquabis”. Şi asta pentru că la şedinţă era prezent şi directorul general al companiei de apă, ing. Ion Şandru.

Florin Urâte (PDL): Nu există o lege care să oblige populaţia să se racordeze la reţelele de apă şi canalizare

Democrat-liberalul Florin Urâte a ridicat problema lipsei de branşamente la gospodăriile de pe Valea Bârgăului, după derularea acestui program, menţionând că doar 10-15% din populaţie este racordată la reţeaua de apă şi canalizare. Acesta a menţionat că, în aceste condiţii, investiţiile de milioane de euro nu pot fi considerate oportune. Urâte a adăugat că aşa cum proprietarii de maşini plătesc o taxă de poluare, tot aşa ar putea fi creat un cadru legislativ, astfel încât populaţia să fie obligată să se racordeze la sistemele de apă şi apă uzată. „Ar trebui să gestionăm această situaţie, pentră că, până la urmă, dacă nu avem colectori şi plăţi, vom plăti doar servicii. La ora actuală nu există nicio lege care să oblige la branşare”, a punctat consilierul PDL.

De celalată parte, directorul general al SC Aquabis SA Bistriţa a explicat că actualmente 40% din populaţia de pe Valea Bârgăului, acolo unde a fost implementat proiectul, are aviz pentru branşament.

În ceea ce priveşte obligarea populaţiei de a face aceste racorduri la reţea, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a menţionat că o discuţie pe această temă ar trebui provocată de autorităţile locale, instituţiile abilitate de mediu şi, de ce nu, de candidaţii la parlamentare care, în eventualitatea că vor fi aleşi, să iniţieze un astfel de act normativ. Dar oare care îşi asumă o măsură nepopulară, dar necesară, punându-i pe toţi locuitorii să-şi contorizeze consumul de apă?

În context, Urâte a ridicat şi problema amplasării staţiei de epurare din Bistriţa, care, în uram extinderii oraşului, a ajuns să fie amplasată aproape „central”. Locaţia nu ar fi deranjantă, dacă nu ar fi mirosurile neplăcute. „Ar trebui să analizăm mutarea, într-o perspectivă viitoare, a staţie de epurare, înspre Sărata”, a punctat democrat-liberalul.

Nici pentru această problemă a locuitorilor riverani nu se întrevăd soluţii cu iz de primăvară. „Când a fost aprobat programul din 1997, nu s-a pus problema mutării staţiei în altă parte, a fost modernizată staţia pe amplasamentul în care era în funcţiune. Ca să o mutăm în altă parte, ar fi nevoie de o investiţie de 15-20 milioane de euro”, a răspuns Ion Şandru. Acesta a precizat că investiţiile care se vor face la staţia de epurare ar putea rezolva, parţial, problema cu mirosurile pestilenţiale.

Nici problema apelor pluviale nu a fost ocolită de consilierul PDL, care a sesizat problemele cu care se confruntă urbea când precipitaţiile sunt mai abundente. Aici, soluţia stă în curtea Primăriei Bistriţa, cel puţin pentru Valea Budacului, acolo unde apele de pe deal ar trebui să ajungă în râu, iar nu în reţeaua de canalizare.

 

 Mircea Mereuţă (USL):  De ce investiţia ISPA nu s-a făcut pentru toţi locuitorii Văii Bârgăului?

Liberalul Mircea Mereuţă a s-a arătat nemulţumit de faptul că proiectul nu a prevăzut construirea reţelelor de apă pentru toate zonele din localităţile bârgăuane, mai mult, Tiha Bârgăului a rămas „pe dinafară”.

Într-adevăr, a recunoscut Ion Şandru, proiectul a fost modificat, şi asta în contextul neacordării unor avize de către CNADNR, care implementa proiectul de reabilitare pe DN 17. În ceea ce priveşte Tiha Bârgăului, aici investiţiile ar putea veni în etapa a doua a Masterplanului, tot din fonduri europene, fiind în lucru documentaţiile pentru acele localităţi care nu au un sistem de apă şi canalizare realizat.

Mereuţă a ridicat şi problema locatarilor de la un bloc din Prundu Bârgăului, situaţia urmând să fie verificată marţi de angajaţii regiei bistriţene.

 

De pe Bârgău, s-a ajuns la Sângeorz- Băi, Anton Runcan (PDL) solicitând date despre stadiul investiţiilor care se derulează în oraşul staţiune. Răspunsul este clar: obiectivul este în procedură de achiziţii publice, pentru staţia de epurare fiind stabilit deja antreprenorul, în timp ce pentru extinderea reţelelor ofertele sunt în evaluare. Oricum, lucrările nu vor începe mai devreme de 2013, până atunci lucrându-se la elaborarea proiectelor tehnice.

Şi la Lechinţa e o problemă cu apa. Medicul Andrei Suciu a vrut să ştie dacă apa de la robinete este potabilă, şi asta pentru că ar fi zvonuri că nu prea... Şandru a spus răspicat că analizele săptămânale infirmă neliniştile lechinţenilor. Deci apa e bună, dar vinul de Lechinţa trebuie băut sec.

 

 

 

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]