Laser

Vara, prin oraşul natal, luminos ca prin picturile lui Sever Moldovan!

Trecător, mă plimb vara sub soarele auriu şi torid, bat străzile Bistriţei, prin cartierele pe unde nu am fost din tinereţe, prin pesajele medievale, aşişderea,  admirând cu ochi de turist român şi străin, doar nu sunt eu un second-hand al extratereştrilor, vechile clădiri pline de destine omeneşti, istorie şi timp.

         Şi mă gândesc şi la colegul de liceu Rebreanu, dr. Gelu Mircea Buta, scriitor şi jurnalist, ce pregăteşte o carte cu românii originari din Bistriţa şi vieţile lor. El îmi povesteşte, în plimbări, destinul şi viaţa caselor, clădiri istorice, de patrimoniu local şi naţional.

         Intru apoi la concertele Noii Orchestre Transilvane organizate de Societatea de Concerte a prof. Gavril Ţărmure sau particip la serile folclorice ale „Nunţii Zamfirei” organizate în Piaţa Culturii de către prof. dr. Dorel Cosma, directorul Palatului Culturii. Apoi, paşii mi-i port şi prin Parcul municipal – Prietenul Parc ori prin Pădurea parc Schullerwald şi gândul mă duce la primul european al Bistriţei – ing. Ovidiu Teodor Creţu.

         Iar arhitectura modernă a burgului Bistriţa mă obligă să fac o reverenţă în faţa serviciului de arhitectură şi patrimoniu, de la arhitectul-şef al Bistriţei, Monica Pop, până la pictorul şi inginerul Sever Moldovan.

         Vara, prin oraşul natal, îmi duc gândurile, poezia şi amintirile, ca printre picăturile citadine ale Bistriţei poetizate cu penelul de Sever Moldovan.

         Bistriţa e un oraş cultural şi luminos!

Comentarii

06/07/17 14:47
vizitator

Traim in lumi paralele. Descrierea idilica nu se potriveste deloc Bistritei. De cand e Cretu primar, Bistriţa intrece Caracalul in materie de ciudatenii. La inceput a fost nebunia mutarii statuilor care a facut praf istoria orasului. Prima isprava a fost mutatarea bustului lui Petru Rares din Piata care-i poarta numele pentru a face loc unui monument controversat, in forma de „Sula” tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. A urmat apoi mutarea bustului lui Cuza, de la IJP, in Piata Unirii fara sa aiba habar ca piata isi trage numele de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu unirea principatelor sau Mica Unire. Dupa mintea lui Cretu, unire sa fie, nu conteaza daca-i mare sau mica. La asta se adauga mulajele oribile cu struții, merele de plastic, ouăle gigant și alte kitsch-uri urbane care ne fac de râsul lumii și alungă turiștii rătăciți într-un oraș lipsit de personalitate.
La capitolul cultura, deşi se cheltuie anual un milion de euro, primăria Bistriţa nu a reuşit să facă evenimente importante în oraş. Domina sub-cultura și bâlciurile asociate cu lipsa de viziune in organizarea evenimentelor care genereaza mai degraba manifestari de tip Cântarea României.
La capitolul Urbanism, ce sa mai vorbim; s-a construit haotic și nu există specialiști cu viziune în arhitectura. Spațiile verzi, zona Industrială, malurile râurilor, cartierele Sărata, Slătinița, Sigmir, Ghinda, si multe alte zone rezidențiale sunt ignorate total de parcă n-ar face parte din „Bistrița Europeană”.
Asadar, expresia din final ar trebui reformulata astfel "Bistriţa ar putea deveni un oraş cultural şi luminos."
Bistriţa e oraşul în care toate lucrurile se întâmplă pe dos. Este si parerea altora. Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-pei...

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]