Veronica Ştir :Mugur de iarnă, Editura Karuna, 2010

Cititorul are în faţă un volum cu destule mistere. Mistere de la titlul miracol al anotimpurilor, până la probleme ale decelării semiologice sau privitoare la vocea auctorială..Nu ne sunt desluşite repere existenţiale, performanţe curriculare, arte poetice spre care se avântă majoritatea muritorilor ce stau la hârjoană cu muzele din Helicon. Discreţie? Mepris?...(cum ar zice francezul?) Altceva? Dacă creatorul de artă nu-şi pune-n avanscenă personalitatea, este tot un drept al său, probabil salutar într-o lume egolatră ca cea în care înotăm.

Avem o poezie în spiritul vremii pe care o parcurgem: modernă, criptică îndestul, invitând pe cititorul elevat la un proces de gândire, de creativitate imagistică de stă în putinţă. Oricare din ciclurile: Mugur de iarnă sau Clar de caprifoi trimise unor reviste literare britanice, germane sau din State, ar fi primite elogios, fiindcă sunt în plin spirit al tulburatului mileniu XXI. Veronica Ştir este „copil(ă) al veacului său” pe deplin, cum ar fi spus Berdiaev.

Nu vom intui niciodată dacă stările eului liric consună cumva cu ale creatorului. Teoria literară de azi (stupidă!) s-ar repezi infatuată să refuze consonanţa op-creator, pe care n-o pot eluda „cento per cento” niciodată. Dacă punctul observaţional nu specifică expres disonanţa, nu voi putea niciodată exila pe creator din patria operei sale.

Şocant (în pofida repetatelor prezenţe editoriale) este lipsa oricăror semne de ortografie şi punctuaţie din 80% din volum, pe urmele-socotesc- ale lui Garcia Marques (Toamna patriarhului). Dincolo de evitarea posibilelor derapaje de grafie orto, la care ar duce o cugetare facilă, acest gen de abordare prezintă un imens avantaj în comunicarea ccreator-cititor. Veronica Ştir induce, trezeşte prin ansamblul fiecărei poezii o anumită stare poetică. Nu acest lucru se întâmplă şi în natură? Muzica nu permite o explicare, ci transferă o stare, un sentiment dat, dacă vrem. Această performanţă apolinică o atinge şi lirica poetei V.Ş. Un val de mare nu se explică prin structura picăturilor sale, fiindcă pierdem solemnitatea talazurilor, a magnificului ansamblu.

Lirica prezentului volum se poate supune totuşi unei înţelegeri de tip secvenţional: „Tămâia unduieşte / albastru / în struguri / o albină în fiecare bob / roţile crelor scrâşnesc./ .../ un greiere plătit bine / îmi scârţîie în urechea dreaptă / copilul înfige dinţii / într-o gutuie.”(Toamnă). Spiritul meu,prioritar clasic discerne exprimări insolite, sintagmatice, de mare frumuseţe:”schije de iarnă”; „speranţa plutind ca un depărtat fum de iarnă”; „sufletul tău / trandafir incandescent” ; / cămaşă de borangic peste sânii zilei ” (*) sau enunţuri complete, de mare sagacitate:”pe marea întindere a sufletului tău /caută gura mea nuferi /; „noiembrie îndoliat / închide ochii ierbii / pregătindu-i sicriul (*); „frunzele copacilor toamna / scrisori îngălbenite / păstrând aroma căldurii (*)

Poezia poate fi şi ludică: „ aerul / unde / magnetul / unde / lumina / unde ( unde, unde, unde / unde?” (*) aducând „miracolul” punctuaţiei (ca excepţie).

Tenta generală este a supravieţuirii într-un mediu sufocant, dacă nu ostil, rebarbativ: „plumbii ploii lovesc în suflet cerul te înghite într-un sarcofag larma apei îţi întinde nervii genunchii tremură a rugăciune mută.”(*) Zeci de pagini au ca titlu o steluţă solitară, ca cele pierdute-n Carul Mare. Niciuna Polară, care să dea un sens major Universului existenţial. Ca nebunul din parabola lui Nietsche, mereu voiam să-mi urlu interogaţia:”Unde este Dumnezeu? Unde este Dumnezeu?” Şi nu l-am aflat mărturisit, e nuisibil în proximitatea existenţială. Astfel, pustiul exclude comunicarea dintre elemente, realizând o lume secvenţială, de independenţe. Ici-colo, rătăciri florale:”Ne trezim cu ghiocei / Adormim în crizanteme / Distilăm soarele verii / Şi-l prefacem în poeme” (Fulguraţii).

Negreşit, Veronica Ştir se adresează unor elite intelectuale, unor decriptori înveteraţi, din acea clasă de creatori ce împing lirica lumii spre alte orizonturi.

Viitoarele realizări ne vor putea spune mai multe despre personalitatea literară a domniei sale, pe care o vom urmări, alături de toţi cititorii iubitori ai muzelor, cu interes maxim. Felicitări !Succes!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5