,,Glasul vremei’’

Vezi ce scria ziarul bistrițean al Marii Uniri

Mircea Daroși

Apariția acestei publicații în spațiul cultural al județului Bistrița-Năsăud în preajma înfăptuirii evenimentului crucial din istoria poporului nostru, a fost de bun augur, în condițiile în care, timp de aproape un deceniu, presa locală românească de aici era inexistentă. Documentele de arhivă atestă că în orașul Bistrița a existat o tipografie care a avut pe rând doi proprietari. Mai întâi preotul Baciu, care a tipărit ,,Revista ilustrată’’ sub redacția lui Simion P. Șimon și Victor Onișor, avându-l tipograf pe G.M. Ungureanu. Cel de-al doilea proprietar este George Matheiu, care o cumpărase de la Baciu în 1904. Aici se tipărește ,,Revista Bistriței’’, continuatoarea ,,Revistei ilustrate’’. În anul 1910, aparitia ei este întreruptă din diverse motive. Timp de 8 ani, periodicele locale din Bistrița au fost lipsite de lumina tiparului. Suflul revoluționar al pregătirilor pentru Marea Unire i-a determinat pe câțiva intelectuali de seamă ai acestui ținut să scoată la Tipografia lui George Matheiu ziarul bistrițean ,,Glasul vremei’’. El a apărut în ziua de 7 noiembrie 1918, fiind redactat de poetul Emil Chiffa și publicistul Ion Corbu. Ziarul se definește ,,Organ național ocazional’’ și are un singur număr, în format mic, cuprinzând 6 pagini în care sunt consemnate amănunte cu valoare documentară referitoare la organizarea populației românești în perioada premergătoare Unirii din 1918. Materialele prezentate în ,,Glasul vremei,, reflectă spiritul revoluționar de care era cuprins poporul din întregul ținut al Bistriței și Năsăudului. Din textele ziarului se desprind ,,măsurile generale luate pentru organizarea românească a Transilvaniei, date importante cu privire la poziția fruntașilor politici români din județ (comitat ), organizarea Consiliului național județean din Bistrița-Năsăud și a celor locale, înființarea și organizarea gărzilor naționale, acțiuni de preluare a puterii din mâinile administrației străine, activitatea organizată a femeilor, etc. Tot aici este consemnată atitudinea guvernului Statelor Unite ale Americii față de problema unirii Transilvaniei cu România’’ (cf.Al.Matei). Cele 26 de materiale exprimă bucuria și entuziasmul populației pentru această mare împlinire : ,,Suntem liberi ! Ceea ce au visat și pentru ce au pătimit de o mie de ani moșii și strămoșii noștri- azi nu mai este un vis, nu mai e himeră – azi e aevea’’. Îndemnurile, sfaturile și chemările adresate populației sunt exprimate prin formule familiare : ,, Iubiți români, Frați români! Păziți pacea și așteptați în liniște Poruncile Sfatului național !’’ , Înscrieți-vă în garda națională !’’. Sunt înserate apoi texte cu : Jurământul gărzii naționale, Hotărâri, Lămuriri, Manifeste, Componența Senatului național român (prezidenți : dr.Gavril Tripon, Vasile Pahone, dr.Leon Scridon, Dionisie Vaida, Grigore Pletosu, dr.Alexandru Pop ; notari : Dr. Victor Moldovan, Emil A. Chiffa, dr. Ioan Lazăr, Ioan Petringel, Aurel Belteag ; cassar : Ioan Corbu ). Nu lipsesc nici numele a 16 ofițeri din gărzile naționale : Grigore Bălan-locotenent, Cornel Ordace-locotenent, Emil Monasterian-locotenent tehnic, Emil Rebrean-locotenent, Alexandru Tarta-locotenent, dr.Victor Man-sublocotenent, Ștefan Moldovan-sublocotenent, Ioan Podoaba-sublocotenent, Aurel Rebrișorean-sublocotenent, Pavel Tofan-sublocotenent, Iuliu Cosma-sublocotenent, dr.Leon Scridon-medic, inf. Portstegari : Ioan Sas și Liviu Butuc) . Chiar dacă acest ziar n-a apărut decât într-un singur număr, prin conținut și volumul informațiilor, el are valoare documentară și chiar sentimentală, grație mesajului lăsat de către toți cei care au participat în mod direct la înfăptuirea Marii Uniri.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]