Viaţa unui om într-o carte. La 93 de ani, Gheorghe Mardare şi-a lansat primul volum

Gheorghe Mardare are 93 de ani, este născut în 1925, undeva în Dobrogea. Este unul dintre cei mai vechi membrii de partid, PSD din Bistriţa. A fost încurajat de Tiberiu Mocanu, o altă figură simpatică a social-democraţiei bistriţene să-şi scrie memoriile bogate ale vieţii sale, asemeni unui Panait Istrati, pe care d-nul Mardare îl divinizează şi îl citeşte ca pe un idol literar. Urmându-i oarecum exemplul de viaţă şi creaţie literară, păstrând bineînţeles proporţiile spirituale.
Domnia sa, la venerabilă vârstă, bătând străzile Bistriţei şi urcând scările redacţiei ziarului „Răsunetul”, publicând diferite opinii, iată că are curajul să vină în faţa publicului cititor bistriţean cu o carte autobiografică, de memorii, un jurnal, de 93 de ani, carte intitulată sugestiv „Dragoste în tranşee”, ce a fost lansată în sala „Gavril Scridon” a Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc” din Bistriţa, miercuri, 18 iulie.
O asistenţă tânără şi entuziastă, aplaudând apariţia curajosului literat, autodidact, nonagenar Gheorghe Mardare, dovadă a iubirii reciproce, christice, de oameni.
L-au întâmpinat cu cuvinte de laudă directorul Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc” – Ioan Pintea, exegetul critic al cărţii lansate – prof. Vasile V. Filip şi, bineînţeles, autorul cărţii „Dragoste în tranşee”, Gheorghe Mardare.
Prof. Vasile V. Filip, de la Colegiul Naţional „L. Rebreanu” a făcut o parabolă a personalităţii autentice a autorului cu figuri emblematice ale literaturii româneşti precum Ion Neculce, Camil Petrescu ori Panait Istrati. Domnia sa a făcut o călătorie biografică prin carte, de la copilul Gh. Mardare – vânzător de ziare, strigând „ediţie specială” pentru ziarele „Adevărul” ori publicaţia legionară „Porunca vremii”, la băiatul de prăvălie, la descrierea ororilor războiului, descrierea în memoriile cărţii a germanilor ocupanţi şi apoi a sovieticilor ocupanţi, dar, de ce nu în vreme de război, şi a dragostei dintre un tânăr locotenent român şi o frumoasă şi focoasă basarabeancă, apoi creuzetul etnic - dobrogean , cu români, machidoni, greci, evrei, turci, bulgari, ruşi etc., şi, în fine, până la activitatea sa, la secţia organizatorică a Academiei Române ori a activităţii sale ca inginer zootehnist în insula mare a Brăilei ş.a.m.d. Prof. Vasile V. Filip, ca şi Ioan Pintea, au remarcat că dl. Gh. Mardare este un fin observator al vieţii reale a României, dar şi un cititor fidel al bibliotecii bistriţene. Căci, s-a spus – cărţile din cărţi se fac şi doar numai cine citeşte, poate să scrie.
Cuvinte şi urări de viaţă lungă şi sănătate i-au adresat d-lui Gheorghe Mardare preşedintele Consiliului Judeţean B-N – Emil Radu Moldovan, precum şi viceprimarul Bistriţei – Cristian Niculae. În asistenţă a fost vizibilă şi inspectorul şcolar general, prof. Camelia Tabără. Şi jurnalistele Gabriela Ciornei şi Ioana Bradea.
Gheorghe Mardare a mulţumit tuturor celor care l-au sprijinit, celor prezenţi, a acordat autografe, iar apoi autorul şi asistenţa au făcut un tur al Bibliotecii „G. Coşbuc”, căci, nu-i aşa, locul autorilor, al scriitorilor – dixit Borges – este Biblioteca!

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]