Actorul Victor Rebengiuc, la 80 de ani

Victor Rebengiuc pentru Răsunetul: „Tot ce este frumos este artă”

Victor Rebengiuc s-a născut la 10 februarie 1933 în București. A absolvit UNATC "I. L. Caragiale" București în 1956. Este membru al trupei Teatrului Bulandra București din 1957. Joacă însă și în spectacolele altor teatre cum ar fi: Teatrul Național București, Teatrul Mic, Teatrul Național din Cluj Napoca sau Teatrul Arca. A fost rector al UNATC "I. L. Caragiale" București în perioada 1990-1996. A fost director al Teatrului Bulandra între anii 1996-1998. Performanțele sale artistice sunt legate și de importante roluri în teatrul de televiziune și în Teatrul Radiofonic Național. În anul 2004, la cea de a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, a primit Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. În același an a fost declarat de către criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie. În 2008, când a împlinit 75 de ani, editura Humanitas a lansat cartea „Victor Rebengiuc – Omul și actorul”, semnată de criticul Mihaela Michailov și jurnalista Simona Chițan. Cartea cuprinde interviuri cu actorul, cu soția sa, Mariana Mihuț, și fiul, Tudor Rebengiuc. Roluri în teatru: Dincă - Bălcescu de Camil Petrescu, regia Aura Buzescu (1955), Petre - Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu, regia Aura Buzescu (1955), Al doilea plutonier - Tragedia optimista de Vsevolod Vișenski, regia Ion Cojar, Aura Buzescu, Vlad Mugur (1955), Contele Almaviva - Bărbierul din Sevilla de Pierre Beaumarchais, regia Vlad Mugur, Teatrul Național Craiova (1956), Jack Worthing - Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur, Teatrul Național Craiova (1956), Jim Curry - Omul care aduce ploaia de R. Nash, regia Liviu Ciulei (1957), Pierre - Nebuna din Chaillot de J. Giraudoux, regia Liviu Ciulei (1957), Walter Lee - Un strugure în soare de L. Hausburry, regia Lucian Pintilie (1961), Orlando - Cum vă place de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1961), Voghin - Copiii soarelui de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei și Lucian Pintilie (1961), Bolkonski - Război și pace de E. Piscator, după Lev Tolstoi, regia Dinu Negreanu (1962), Stanley - Un tramvai numit dorință de T. Williams, regia Liviu Ciulei (1965), Brutus - Julius Caesar de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1968), Kurt - Play Strindberg de Fr. Durrenmatt, regia Radu Penciulescu (1971), Higgins - Pygmalion de G. B. Shaw, regia Moni Ghelerter (1974), Bubnov - Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei (1975), Caliban - Furtuna de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1978, Tipătescu - O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei (1979), Astrov - Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov, regia Alexa Visarion (1985), Fundulea - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, premiul UNITER (1991), Oratio - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete (1992), Goering - Mephisto de Horia Garbea după K. Mann, regia Alexandru Darie (1993), Pelasgos - Danaidele după Eschil, regia Silviu Purcărete (1995), Alfred - Vizita bătranei doamne de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa 1993), Dodge - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, premiul UNITER (1996), Pierre de la Manque - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu (1998), Lear - Regele Lear de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu (1999), Marat- De Sade de Peter Weiss, regia Silviu Purcărete (2000), Claudius - Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 2000, Serebreakov - Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București, 2001, Fetisov - Colonelul Pasăre de Hristo Boicev, regia Alexandru Dabija,Teatrul Bulandra București, 2001, Jevakin - Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra București, 2003, Victor Rebengiuc - Top Dogs (Someri de lux) de Urs Widmer, regia Teodora Herghelegiu, Teatrul Arca București, 2004, Tatal- Șase personaje in căutarea unui autor de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 2005, Preobrajenski - Inimă de câine de Mihail Bulgakov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul National I. L. Caragiale, 2005 premiul UNITER (2005), Domnul Rice - Molly Sweeny de Brian Friel, regia Alexandru Dabija, Teatrul Bulandra București, 2006, Monsieur Jourdain/Domnul Jurdănescu - Burghezul gentilom după J.B.P. Moliere, regia Petrică Ionescu, Teatrul Național I. L. Caragiale, 2006, Joe Keller-Toti fiii mei dupa Arthur Miller,regia Ion Caramitru, Teatrul National I. L. Caragiale, 2009. Filmografie: Mîndrie (1956), Furtuna (1960), Darclée (1961), A fost prietenul meu (1961), Omul de lînga tine (1961), Poveste sentimentală (1961), Cinci oameni la drum (1962), Pisica de mare (1963), Pădurea spânzuraților (1964), regia Liviu Ciulei (film premiat la Cannes 1965) – Bologa, Nay-dalgata nosht (1967), Cadou (1969) (TV), Castelul condamnaților (1969), Conspirația (1972), Zestrea (1972), Departe de Tipperary (1973), Dimitrie Cantemir (1973), Zidul (1974), Capcana (1974), Tanase Scatiu (1976), regia Dan Pița, O scrisoare pierdută (1977) (TV) – Tipătescu, Cianura și picătura de ploaie (1978), Doctorul Poenaru (1978), Buzduganul cu trei peceți (1978), Profetul, aurul și ardelenii (1978) – profetul, Omul în loden (1979), Un echipaj pentru Singapore (1981), De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie (1981) - Iancu Pampon, Înghițitorul de săbii (1981), Faleze de nisip (1983), regia Dan Pița, Dreptate în lanțuri (1983), Încrederea (1984), Piciu (1985), Pădureanca (1987), Moromeții (1988), regia Stere Gulea (film premiat la festivalurile din San Remo (Italia) și Santarem (Portugalia) - Ilie Moromete, Secretul armei secrete (1988), Balanța (film)|Balanța, regia Lucian Pintilie (1992) - primarul satului, Cel mai iubit dintre pamînteni (1993), Prea târziu, regia Lucian Pintilie (1996), Omul zilei (1997), Cortul (1998), Terminus paradis (1998), Kínai védelem (1999), Tandrețea lăcustelor (2002) (TV), Niki Ardelean, colonel în rezervă, regia Lucian Pintilie (2003) - Niki Ardelean, Raport despre starea națiunii (2004), Un cartuș de kent și un pachet de cafea (2004), Tertium non datur (2005), După ea (2006), La urgență, serial TV (12 episoade, 2006-2007), Medalia de Onoare, regia Peter Călin Netzer (2009) - Ion I. Ion.

 

 

Pe 6 ianuarie 2004, ilustrul actor acorda un interviu pentru cotidianul "Răsunetul", direct pe scena Centrului Cultural Bistriţa, în pauza dintre repetiţii şi spectacol.

-O definiţie a artei.

-E greu să fac acest lucru, pentru că arta este ceva atât întins şi de extins, şi de profund, de frumos. Tot ce este frumos este artă. Orice meserie poate fi o artă dacă este făcută cu pasiune şi cu dorinţa de a face bine şi frumos tot ceea ce faci.

-Are fiecare actor o manieră proprie de interpretare?

-S-ar putea să existe stiluri bine definite şi fixate în timp. Eu nu am nici un stil. Mi-ar plăcea să fiu mereu altul în fiecare rol pe care îl fac. -Vi s-a întâmplat să vă ataşaţi de un rol, încât să vă confundaţi cu personajul şi dincolo de scenă? -Nu, deşi îmi iubesc rolurile pe care le-am jucat, şi mai ales cele care mi-au reuşit. Dar nu am fost confuz între teatru şi viaţă.

-Poate fi confundată întreaga viaţă cu o piesă de teatru?

-Nu zice şi Shakespeare la fel?

-Se poate juca şi în stradă?

-Se poate juca oriunde atunci când există interes, când există spectatori pentru actul artistic şi actori pe măsură. Lenea ne face uneori să spunem că nu putem juca în orice condiţii. Dar eu ştiu că atunci când există dorinţa de a face şi de a vedea teatru, spectacolul se poate produce.

-Jucaţi des prin ţară? 

-Am jucat în ţară mult. Recent la Suceava am fost cu teatrul "Bulandra" şi a fost teribil de frumos. Am mai jucat la Deva, unde este o sală foarte prost utilată din punct de vedere al luminii şi al sunetului şi araţă destul de neîngrijită. Dumneavoastră aveţi aici la Bistriţa o Casă de cultură ca o bijuterie. Se vede că există interes pentru acest domeniu.

-Arta aduce bani?

-Nici gând. Sunt unii care fac artă pentru bani, însă arta este artă. Sigur că şi artistul trebuie să trăiască şi are nevoie să fie recompensat, însă nu banii sunt o condiţie.

-Ce aţi schimba în teatru?

-Aş schimba lipsa de pasiune. Trebuie schimbat vechiul sistem care generează lene şi dezinteres faţă de profesie. Actorul nu are pasiune pentru profesie. Intră în teatru, este angajat pe viaţă, ştie că nu-l mai dă nimeni afară şi cu asta basta. Joacă nu mai joacă leafa şi-o ia. Asta este frâna care se pune în calea unui teatru viu, unui teatru adevărat. Au început însă, în acelaşi timp, unele mişcări dependente ale unor tineri care nu-şi găsesc locul în teatre pentru că sunt pline, şi joacă spectacole prin locuri neconvenţionale. Eu admir şi aplaud efortul lor. Ăştia sunt adevăraţii pasionaţi de teatru, ei vor să facă artă cu orice preţ, nu funcţionarii dramatici care sunt angajaţi în teatrul de stat şi refuză roluri pentru că întotdeauna consideră că rolurile care se propun, nu sunt la înălţimea talentului lor. Nu noi trebuie să ne apreciem talentul, ci alte persoane care au căderea să o facă.

 -Un gând ...

-O viaţă lipsită de persoane pline de aroganţă care să ne mai şi conducă, pe deasupra şi care cred că doar la ele este cheia adevărului. În general îmi doresc linişte şi prosperitate în ţara aceasta. Vreau să existe libera iniţiativă, lăsată în sfârşit liberă şi sănătate le doresc tuturor şi mie, de asemenea.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5