(Video)Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, şi-a început vizita în judeţ la Biblioteca „George Coşbuc”: Ceea ce este la dumneavoastră, nu am mai întâlnit

Vizita ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, a început în judeţul nostru la Biblioteca George Coşbuc. Acesta, însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, de vicepreşedinţii Ioan Ţintean şi Vasile Puica, de managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, a vizitat spaţiile generoase ale Bibliotecii Judeţene.
„Vreau să felicit pe colegul meu, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, cu care am avut mai multe proiecte începând din 2010 şi în care am avut întotdeauna un partener de nădejde. Eu sunt prezent prin ţară şi vreau să vă spun că ceea ce este la dvs. aici, nu am mai întâlnit. Biblioteca dvs. se numeşte judeţeană, dar anvergura acestei biblioteci este una naţională. Aveţi aici doucmnete rare, Ministerul Culturii clasificând 11 dintre aceste piese şi acest proces va continua prin achiziţiile actuale pe care le face biblioteca este un exemplu pentru ce înseamnă implicarea autorităţilor judeţene în sprijinirea culturii. Mi-aş dori ca implicarea autorităţilor să fie în multe alte locuri ca la Bistriţa. În 24 de ore avem concentrate momente extraordinar de importante, ceea ce dovedesc bogăţia culturii pe aceste meleaguri. Nu e puţin lucru ca toate instituţiile de cultură importante să-şi desfăşoare activitatea în case noi. Este un lucru extraordinar şi-l felicit încă o dată pe Radu Moldovan pentru ceea ce face aici”, a declarat ministrul Ionuţ Vulpescu.
https://www.facebook.com/1615030948747835/videos/1842096366041291/
Cu acest prilej a fost vernisată expoziţia „Valori de patrimoniu în Biblioteca Judeţeană George Coşbuc”, care va fi permanentă, bistriţenii putând s-o admire pe simezele Sălii „Grigore Scridon”. Tot acum a fost lansată şi broşura care cuprinde date despre cărţile-document din biblioteca noastră. Sunt expuse cărţi cu valoare patrimonială pe care cititorii le cunosc mai puţin, Biblioteca Judeţeană deţinând peste 22.000 volume. Colecţia cuprinde: carte veche românească până la 1830, carte veche străină până la 1800, carte rară românească şi străină între 1830-1918, periodice până la 1944, majoritatea unităţilor de bibliotecă provine din biblioteca Gimnaziului Evanghelic din Bistriţa. Nucleul acestei biblioteci a luat fiinţă odată cu şcoala, despre care există date documentare din 1388. Cea mai veche carte este Biblia Impressa Venetiis P Franciscus de Heilbrun et Nicolaus de Francofordla Socios. M.CCCC.LXXV, o ediţie a Vulgatei în traducerea Sfântului leronim, iar în colecţie sunt prezente operele clasicilor greci şi latini (Aristotel, Cicero, Hesiod, Ovidiu), lucrările marilor reformatori ai religiei ( Luther, Melachton), ale umaniştilor (Bonfinius, Sambuccus, Toppeltinus, Nicolaus Olahus) şi iluminiştilor. Volumele conţin ex-Iibrisurile şi însemnările unor personaliăţi: Martin Brenner, Andreas Pyr, Adam Teutsch, Bethlen Lajos, Georg Csellner, Michael Fogarasi, Eugen von Friedenfels, Theodor Karajan, Joseph Schmidt, Andreas Zimmermann etc.
A urmat simpozionul „Marea Unire a românilor” moderat de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, în cadrul căruia academicianul Ioan Aurel Pop a vorbit despre însemnătatea acestui neam, fiind aplaudat la scenă deschisă de bistriţeni: „Nicolae Iorga spunea că Ţara Românească a avut un înţeles pe care mulţi l-au uitat, însemnând tot pământul locuit etnografic de români. Ţara Românească era şi Muntenia, şi Moldova, şi Ardealul şi toate se pierdeau pentru români în acest nume copleşitor de frumos. Unii spun că Transilvania ar fi doar o provincie şi că nu s-ar cuveni să absolutizăm acest act al unirii ca zi naţională pentru că nu ar fi destul de important pentru toţi românii. Vă amintesc că în condiţiile suprafeţei ţării noastre de astăzi, Transilvania, cu Banatul, Crişana şi Maramureşul, reprezintă 40% din teritoriul şi suprafaţa României, ceea ce nu-i puţin lucru. S-a spus că ne-am sacrificat doar doi ani, între 1916-1918 şi că am câştigat prea mult, cât toate istoria. Unul dintre cei mai mari istorici, bistriţean de-al dumneavoastră, Liviu Maior, vine să contrazică aceste lucruri, demonstrând că mai mult de jumătate dintre români au intrat în război încă din 1914, bucovinenii, transilvănenii, bănăţenii, maramureşenii muriseră pe multe câmpuri de luptă. Unirea s-a făcut prin conştientizarea popoarelor”, a spus, printre altele, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Pe aceeaşi idee a unirii a conferenţiat şi prorectorul universităţii clujene, Ioan Bolovan. Un punct aparte l-a constituit evocarea personalităţii lui Alexandru Vaida Voievod, nepot acestuia, Mircea Vaida Voievod, vorbind despre bunicul său, aducând în faţa bistriţenilor peniţa de aur cu care a semnat Rezoluţia Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, în cadrul acestora s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.
În acest cadru, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, i-a solicitat oficial ministrului Culturii implicarea în readucerea acasă a arhivei Bistriţei, una dintre cele mai valoroase din ţară, care acum se află la Cluj. La întâlnire au participat prefectul Ovidiu Frenţ, deputatul Doina Pană, managerul Palatului Culturii – dr. Dorel Cosma, directori ai instituţiilor descentralizate, profesori de istorie, scriitori.