alp

Virgil Şerbu Cisteianu şi Jeniţa Naidin pe urmele lui LUCIAN BLAGA

 

                              Despre scriitorii nealiniaţi la moda vremii au scris din când în când cronicari sau simpli simpatizanţi, care şi-au făcut din personalitatea lor idoli.

Un astfel de scriitor nealiniat la moda vremii a fost LUCIAN BLAGA, poetul din Lancrăm, scriitor, fost diplomat de mare prestigiu, care s-a bucurat de protecţia regelui Carol al II- lea, căzând în dizgraţie în anii de cruntă stăpânire comunistă, pentru că nu s-a aliniat prin aderare, prin propagare în scris a ideologiei vremii, dar s-a resemnat lucrând la Bibliotecă,  unde,  printre altele,  era pus la traduceri pe care nici nu avea voie să le semneze. A fost unicul creator al unui sistem filosofic specific românesc (mioritic), fiind criticat pentru că atribuia poporului nostru tendinţa specifică de resemnare în faţa „destinului”.

Despre viaţa lui Lucian Blaga în timpul comunismului a scris o ampla prezentare ziaristul scriitor Virgil Şerbu Cisteianu din Alba Iulia, în volumul „LUCIAN BLAGA, Viaţa şi Opera în perioada Comunismului” (Ed. Gens Latina, 2016, Alba Iulia). Domnul Şerbu Cisteianu a urmărit şi-n alte scrieri ale domniei sale tema scriitorilor izolaţi de societatea vremii din diverse motive, aşa cum se vede şi în volumul „Adevărul despre Viaţa şi  Moartea lui  NICHITA STĂNESCU” (Ed. Gens Latina, 2016).

                                 Referitor la viaţa şi opera lui Lucian Blaga a existat şi tendinţa de a scoate la lumină perioada vieţuirii temporare a poetului şi diplomatului la Bistriţa, unde acesta şi-a găsit „adevăratul meu spaţiu mioritic”.

                                  Printre scriitorii şi oamenii de cultură care au atras atenţia asupra existenţei temporare a casei Lucian Blaga de pe Dealul Târgului de lângă Bistriţa, enumerăm întâi pe profesorul Leonida Dănilă, dar au revenit asupra temei cu propuneri de salvare a imobilului înstrăinat şi aflându-se în stare de ruină şi scriitorii: Ioan Pintea, Victor Ştir, Mircea Gelu Buta, Constantin Sănduţă, etc. A revenit, cu propunerea de a se clădi o nouă casă Lucian Blaga în apropiere de locul unde a existat cea veche, scriitorul ziarist Victor Ştir, care a menţionat că  au vizitat casa în ruină  scriitorii David Dorian,  Jeniţa Naidin şi Gheorghe Mizgan. Se pare că dificultatea realizării planului de reconstituire constă în problema finanţării, într-o perioadă când toate eforturile edililor se îndreaptă înspre crearea imaginii unei Bistriţe oraş medieval şi punerea lui în circuitul turistic.

                                  Interesantă este observaţia făcută de scriitorul Constantin Sănduţă în volumul „Timpurile Bistriţei” pag 264 asupra înstrăinării casei prin vindere, într-un moment când familia Blaga se afla în dificultate financiară, dar în ziua următoare intervenind neaşteptat „stabilizarea monetară”, banii primiţi abia au ajuns pentru a cumpăra biletul de întoarcere acasă.

                                  Recent, vedem o revenire asupra subiectului a scriitoarei, bistriţeană prin adopţiune,  Jeniţa Naidin, care a publicat  cartea: 

„Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940) ”,  Ed. Napoca Star, 2018).

Îndrăgostită de creaţia literară a lui Lucian Blaga încă de pe băncile şcolii, când la examenul de bacalaureat a luat nota maximă la Limba română cu subiectul: Lucian Blaga – „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”,  a urmărit tot ceea ce s-a scris despre Lucian Blaga în anii revenirii asupra operei sale  literare, iar după stabilirea temporară a doamnei la Bistriţa a vizitat în mai multe rânduri casa de pe Dealul Târgului devenită o ruină şi apoi demolată de actualii proprietari, care şi-au clădit în acel loc o casă mare şi frumoasă.

                                     Volumul „Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940)” cuprinde 208 pagini scrise şi 22 pagini cu fotografii,  în următoarea  structură:

 - Studiu introductiv, cuprinzând un scurt periplu asupra vieţii şi operei lui L. B., semnat de profesorul Zenovie Cârlugea, care şi-a elaborat teza de doctorat cu tema Lucian Blaga şi care,  printre alte reflexii ne spune: „... prezenta abordare tematică „Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940)” a d-nei Jeniţa Naidin vine să adune un material documentar şi memorialistic axat pe sejurul bistriţean al poetului”... (pag 8). Această secvenţă cuprinde 36 de pagini;

- Capitolul I – Întâlnirea mea cu Lucian Blaga

- Capitolul II – Consemnările unor scriitori despre casa Blaga de la Bistriţa

- Capitolul III – Documentar (fragmente din cărţi despre Blaga la Bistriţa şi nu numai)   

 -  ADDENDA (scriitori din Bistriţa Năsăud în relaţie cu Lucian Blaga de Zenovie Cârlugea (36 pag)

-  De acelaşi autor

- Bibliografie

-   FOTO DOCUMENTAR cuprinzând  trei secţiuni (22 pag)

                                    Un interes deosebit pentru casa Blaga a fost manifestat şi de scriitorul Gh. Mizgan, care a filmat în timp util exteriorul întregii case şi interiorul cu toate camerele, inclusiv fiecare mobilă în parte, lucrare care are şi ea valoarea unei cărţi.

                                    Pentru realizarea volumului   „Lucian Blaga la Bistriţa (1938-1940) ”, scriitoarea Jeniţa Naidin are meritul de a fi cuprins, pentru prima dată într-o carte,  date despre şederea marelui poet la Bistriţa. De altfel, autoarea ne spune la pagina 57 a volumului, următoarele:

”Sunt conştientă că această lucrare cuprinde doar o parte din ce se poate înmănunchea mai complet ca şi informaţii despre locuirea familiei Blaga câtva timp lângă Bistriţa şi, de aceea, nădăjduiesc pentru viitor că, după apariţia acestei prime cărţi, se vor întocmi alte scrieri, cu alte mărturii despre legătura lui Lucian Blaga cu frumoasele meleaguri bistriţene.”

                                    Un număr mai mare de fotografii, pe lângă cele din finalul acestei importante cărţi,  pot fi văzute pe blogul personal al autoarei,  jenita.ro,  rubrica  Lucian Blaga, creată special.

 

 

.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]