Zero lei pentru 18 primării din Bistriţa-Năsăud, prin noua formulă bugetară

Localităţile din judeţul Bistriţa-Năsăud care nu au surse îndestulătoare de alimentare a bugetului local primesc în acest an o “gură de oxigen” pentru a se dezvolta. Legea bugetului de stat pentru 2015 le avantajează în mod clar, în detrimentul localităţilor cu venituri mari, care contribuie pe măsură la vistieria statului.

În acest an Guvernul aplică, cu supărările de rigoare, principiul “ajutorului social”, adică bogaţii susţin săracii, ca să nu spunem că eun buget haiducesc.

Legea bugetului de stat pentru 2015 stabileşte limite pentru venituri proprii pe categorii de localităţi, pe baza veniturilor proprii realizate în 2013, astfel că pentru comune plafonul este de 1.500.000 lei, pentru oraşe - 6.000.000 lei, pentru municipii - 20.000.000 lei, municipii reşedinţă de judeţ - 50.000.000 lei şi pentru judeţe - 80.000.000 lei.

În baza aceleiaşi legi, Executivul a hotărârt că necesarul de bani pentru asigurarea limitelor de venituri proprii se calculează ca diferenţă între limita stabilită şi veniturile proprii încasate în 2013.

Localităţile care au surse proprii pentru realizarea veniturilor nu mai primesc, într-o primă etapă, bani de echilibrare de la bugetul de stat.

Municipiul Bistriţa, oraşele Beclean şi Năsăud sunt primele afectate. Lista continuă cu o serie de comune care şi-au realizat acel plafon minim, astfel că nu le-a mai fost repartizat niciun sfanţ. În această situaţie sunt comunele Bistriţa Bârgăului, Feldru, Josenii Bârgăului, Lechinţa, Livezile, Lunca Ilvei, Maieru, Monor, Prundu Bârgăului, Rodna, Şanţ, Şieu Măgheruş, Teaca, Telciu, Tiha Bârgăului.

         În baza HG 14/2015, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud este oarecum avantajat, în comparaţie cu alte judeţe, beneficiind de aproape 58 milioane lei. Oraşul Sângeorz-Băi primeşte aproape 2 milioane lei.

         Iată lista comunelor cărora le-au fost repartizate sume pentru asigurarea limitelor de venituri proprii:

1. Braniştea - 932 mii lei 

2. Budacu de Jos -  709 mii lei

3. Budeşti – 1.124 mii lei

4. Căianu Mic – 766 mii lei

5. Cetate – 442 mii lei

6. Ciceu Giurgeşti – 1.229 mii lei

7. Ciceu Mihăieşti – 1.055 mii lei

8. Chiochiş – 999 mii lei

9. Chiuza – 1.051 mii lei

10. Coşbuc – 1.112 mii lei

11. Dumitra -  599 mii lei

12. Dumitriţa – 632 mii lei

13. Galaţii Bistriţei – 811 mii lei

14. Ilva Mare – 64 mii lei

15. Ilva Mică – 4 mii lei

16. Leşu – 799 mii lei

17. Matei – 704 mii lei

18. Măgura Ilvei – 657 mii lei

19. Mărişelu – 208 mii lei

20. Miceştii de Câmpie – 1.224 mii lei

21. Milaş – 1.018 mii lei

22. Negrileşti – 1.168 mii lei

23. Nimigea – 491 mii lei

24. Nuşeni – 771 mii lei

25. Parva – 957 mii lei

26. Petru Rareş – 754 mii lei

27. Poiana Ilvei – 904 mii lei

28. Rebra – 872 mii lei

29. Rebrişoara – 197 mii lei

30. Romuli – 144 mii lei

31. Runcu Salvei – 870 mii lei

32. Salva – 704 mii lei

33. Sânmihaiu de Câmpie – 956 mii lei

34. Silivaşu de Câmpie – 1.157 mii lei

35. Spermezeu – 920 mii lei

36. Şieu – 772 mii lei

37. Şieu Odorhei – 966 mii lei

38. Şieuţ – 589 mii lei

39. Şintereag – 314 mii lei

40. Târlişua – 1.057 mii lei

41. Uriu – 608 mii lei

42. Urmeniş – 994 mii lei

43. Zagra – 267 mii lei

 ***

         Prin hotărârea de Guvern au fost aprobate şi sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, rămase după asigurarea limitelor de venituri, judeţului nostru revenindu-i 4,651 milioane lei, din care 1,256 milioane lei vor intra direct în bugetul Consiliului Judeţean, iar 3,395 milioane lei sunt repartizaţi pe localităţi, conform criteriilor prevăzute de lege (55% - numărul de locuitori, 15% - în funcţie de suprafaţa din intravilan, 15% pentru realizarea veniturilor proprii în proporţie de peste 90% şi 15% dacă au cel puţin un proiect de finanţare europeană). Această sumă este împărţită de către Administraţia Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.

***

Primarul Romeo Florian: Ajutând primăriile sărace, ne-au omorât pe noi

         Primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, s-a arătat uşor dezamăgit de această formulă de repartizare a sumelor. Nu sunt probleme pentru asigurarea fondurilor la capitolul „funcţionare”, însă pentru capitolul „Dezvoltare” pot apărea disfuncţionalităţi.

         „La secţiunea de dezvoltare, vom avea cu 5 miliarde lei vechi mai puţin, banii ne ajung doar pentru investiţiile pe care le avem deja în derulare, dar pe care va trebui să le cofinanţăm.

 Normal, mulţi dintre primari sunt mulţumiţi acum. Într-adevăr, cei mici trebuiau ajutaţi, dar ajutându-i pe ei, ne omoară pe noi. Unele comune au un buget şi de trei ori mai mare, poate şi cu 10 miliarde lei vechi în plus.

         Unii s-au chinuit să-şi alimenteze bugetul local, iar acum toţi banii aceia se regăsesc în sectorul funcţionare.

         La Lechinţa, de exemplu, din fondurile noastre de dezvoltare susţineam şi şcolile, plătindu-le parte din utilităţi, pentru ca lor să le rămână bani de reparaţii. Acum nu mai putem să-i ajutăm. Nu ştiu cum va fi şi cu banii de navetă a profesorilor. La Lechinţa avem 9 şcoli şi 7 grădiniţe.

         Vom avea probleme şi să scriem proiecte şi studii de fezabilitate”, ne-a declarat primarul Romeo Florian.

         În etapa a doua, în urma repartizării de la Finanţe, comunei Lechinţa i-au mai fost alocaţi 48 mii lei.