Zilele Monorului – un succes așteptat!

Editia a XIV-a a zilelor comunei Monor a fost, ca de obici una de succes. Tradiționala întâlnire a fiilor satului din Gledin și Monor a avut parte de o desfasurare de evenimente culturale, artistice si sportive mult apreciată de locuitorii acestei comune. Manifestarea organizată de Consiliul local Monor, regizată și condusă de primarul Ion Cira și de tânărul și inimosul viceprimar George Moțoc a fost sustinută substanțial de către SC Carmolact Prod SRL Monor. Deși au trecut, iată 14 ani, ardoarea monorenilor în a-și susține sărbătoarea lor nu a scăzut aproape deloc! Am vorbit atâta, de-a lungul anilor de realizările oamenilor din Monor conduși – de când lumea!!! – de primarului Ion Cira încât mi-e greu să repet și în acest an lucrurile deosebite care se petrec la Monor, o comună unică în peisajul rural al României.
Competitiile sportive de sâmbătă ai căror laureați au fost sportivii din Șieu, câștigătorii Cupei Carmolact, au continuat cu o seară a reîntâlnirilor și a amintirii la căminul cultural – Palatul culturii din Monor. O seară de sâmbătă, de neuitat, onorată de prezența discretă a vicepresedintelui Consiliului județean Vasile Puică, a administratorului județului Florin Moldovan și a prietenului de o viață a monorenilor – vicepresedintele Consiliului Județean Iași - Romeo Olteanu. Povești nemuritoare între foști colegi, dansuri și jocuri ca altădată, cântece de dor și alean cu Maria Sântean Faghiura, Ioana Maria Ardelean și Cornelia Ardelean !
Mi-a placut simplitatea in care s-a desfașurat întreaga sărbătoare! La aceasta au contribuit mai multi factori.
Discreția și farmecul Marianei Harosa, prezentatoarea maratonului folcloric desfășurat pe grandioasa și inspirata scenă în aer liber, a potențat parcă și calitatea invitaților în recitaluri! M-a încântat prezența numeroasă a sătenilor la Sfânta liturghie oficiată în Catedrala ortodoxă din Monor - așa ar trebui, cred eu, denumită magnifica biserică din comună – dar mai ales a fost încântător și tonic soborul de preoți din care au facut parte părintele protosinghel Benedict Vesa - secretarul Mitropoliei Clujului, părintele protopop Alexandru Vidican, preoții Marius Avram, Ioan Titieni și Iuliu Ceușan. Două au fost momentele irepetabile ale Sfintei Liturghii: predica temeinic ziditoare a parintelui Vesa și momentul astral al premierii – simbolice – a prietenilor monorenilor originari din Elveția – Bernard, Didier și Martine Fajol, la aniversarea a 10 ani de prietenie rodnică!
M-a încântat privirea încrezătoare și zâmbetul tonic al tânărului preot din Monor, Iuliu Ceușan, discreția...fermă cu care s-a implicat în toate cele trebuitoare reușitei unui astfel de eveniment, realizările sale deosebite întru zidire trainică a sufletului românesc pe aceste meleaguri legendare.
Despre maratonul folcloric....doar de bine! Artiști tineri și talentați alături de soliști consacrați și dansatorii Ansamblurilor folclorice’’Baltagul’’din Monor, ’’Someșul’’ din Beclean și ’’Hora’’ din Ungheni au încîntat spectatorii printre reprizele de ploaie. În fotografiile alaturate se pot descifra numele artistilor prezenți la Monor.
Anul acesta am participat la multe asemenea manifestari. La toate am oftat măcar un pic! La toate am invatat câte ceva. La toate m-am bucurat cu măsură! La Monor...este însă o altă poveste! Dimitrie Gusti marele nostru filosof, sociolog și etician scria cândva:’’A predica Morala este ușor, a întemeie Morala este greu’’! O să parafrazez de aici de la Monor:’’A predica Tradiția românească este ușor, a Întemeia Tradiția străbună este greu’’! La Monor tradiția străbună însă nu trebuie nici predicată nici întemeiată: ea există iar filonul ei de aur se îmbogățește zi de zi! Prin vegherea mai marilor Obștii, prin ruga și jertfa neostenită a bisericii ortodoxe și prin osteneala și neodihna milenară a oamenilor locului!
Zilele comunei Monor, anul al patrusprezecelea! Ce mi-i vremea când de veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri/Că de-i vremea rea sau buna/ Vântul bate, frunza sună/ Iar Noi locului ne ținem/ Cum am fost așa rămânem( Revedere, Mihai Eminescu).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]