„Ziua mondială a sănătăţii orale”

Dinţi sănătoşi pentru un organism sănătos” este mesajul instituit în ţara noastră cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, urmând, în perioada 12 septembrie 2010-15 octombrie 2010, a se desfăşura o campanie de conştientizare a opiniei publice în acest sens. De altfel, Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit, în cursul acestei veri, să demareze, după cum a apărut în cadrul Programelor Naţionale Anuale, un program de profilaxie orală, cu participarea medicilor stomatologi şcolari din ţară.

Când ne gândim la conceptul de sănătate orală trebuie să avem în vedere, în primul rând, femeia matură însărcinată. Aceasta va trebui să respecte câteva sfaturi medicale specifice, elementare, care vor duce, mai târziu, la rezultate foarte bune în ceea ce priveşte sănătatea orală a micuţului născut. Primul, şi cel mai important sfat, este cel legat de igiena bucală, care trebuie să fie riguroasă, corectă, zilnică, acompaniată de o igienă individuală corespunzătoare gravidei. Periajul corect al dinţilor, curăţarea limbii şi a feţei interne a obrajilor, a gingiilor, folosirea apelor de gură, masajul gingival pot fi foarte uşor aflate de la medicul stomatologi. Al doilea sfat important este legat de dieta gravidei, care trebuie să fie cât mai diversificată şi naturală, având în vedere transformările profunde prin care trece organismul în această perioadă (transformări metabolice, hormonale, vitaminice etc.). Astfel, femeia însărcinată ar trebui să consume lapte (3-4 pahare pe zi), legume, fructe, ouă, ficat, drojdie de bere, pâine integrală, carne de peşte, pui, curcan. Din aceste alimente se asigură necesarul de vitamine, substanţe minerale, fibre, carbohidranţi, proteine, grăsimi. Nu trebuie să omitem că, începând cu luna a doua de sarcină începe faza proliferativă a dezvoltării ontogenetice a dinţilor viitorului copil, urmată foarte curând de iniţierea formării smalţului. Procesul de calcificare a smalţului începe în luna a patra intrauterin şi se încheie, dacă erup şi molarii de minte, între 20-30 de ani. Un element foarte important în perioada sarcinii este şi necesarul de fluor, atât pentru viitoarea mamă, cât şi pentru copilul care se va naşte. Fluorul se poate asigura din mai multe surse: sare de bucătărie, lapte, tablete cu fluor sau prin aplicare pe dinţi de soluţii fluorurate sau gel în cabinetul stomatologic.

Desigur că, femeia însărcinată va trebui să viziteze şi medicul stomatolog cel puţin o dată la 3 luni pentru un control de rutină, chiar dacă nu acuză vreun disconfort al cavităţii bucale. Întâlnim frecvent, în perioada de sarcină, o adevărată explozie a leziunilor carioase, gingivita gravidică, fracturi ale smalţului sau ale coroanei dentare etc. Nu în ultimul rând, avertizez femeile însărcinate că în primele 3 luni de sarcină şi în ultimele 2 (luna 8-9) se contraindică efectuarea oricărei anestezii în sfera orală şi, prin urmare, a oricărui tip de intervenţie chirurgicală. De asemenea, pe toată durata sarcinii se contraindică efectuarea de radiografii dentare, cu excepţia unor afecţiuni foarte grave. După naştere, părinţii trebuie să fie consiliaţi de către medicii stomatologi, asupra procedeelor folosite în profilaxia cariei dentare şi a altor afecţiuni orale la sugar şi copilul mic. Odată cu apariţia primilor dinţi, aproximativ la vârsta de 6 luni (sunt şi excepţii de dinţi existenţi la naştere sau erupţii precoce), în cavitatea bucală apar şi bacteriile, în special streptococul Mutans. Una din căile principale de transmitere a acestui microb este sărutul primit de la părinţi, rude etc., deci, se impune atenţie maximă. Aşadar, părinţii trebuie să aibă o igienă orală riguroasă, corespunzătoare, să-şi trateze cariile şi celelalte afecţiuni din sfera bucală corect şi la timp. Sugarul trebuie hrănit în special cu lapte matern (cel mai complet aliment), cu cât mai puţin zahăr - ce poate scade PH-ul salivar, cu legume şi fructe proaspete, sub forme adecvate, conform indicaţiilor medicului pediatru. Igiena orală se va efectua prin ştergerea dinţilor şi a gingiilor cu tampoane de vată sau tifon, îmbibate sau nu cu soluţii antiseptice sau pastă de dinţi specială pentru vârsta copilului. Se pot utiliza în acest scop şi beţişoare cu vată la capete. În jurul vârstei de 2 ani se poate începe obişnuirea copilului cu periuţa de dinţi şi pasta aferentă, în funcţie de starea de sănătate a acestuia se pot utiliza cu fluor, după o discuţie prealabilă cu medicul stomatolog.

Pe măsură ce copilul creşte, acesta va învăţa tehnica corectă a periajului dentar în cabinetul stomatologic, sub îndrumarea asistentei şi a medicului stomatolog şi, stimulat de părinţi, se va prezenta, cel puţin de două ori pe an, la controlul atât de necesar al cavităţii bucale.

Aceste consultaţii bianuale sunt foarte importante, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, patologia orală este foarte diversă, şi, de multe ori, cu o evoluţie insidioasă periculoasă.

În ceea ce priveşte sănătatea orală a adolescenţilor şi adulţilor, vor face câteva recomandări importante, izvorâte din experienţa acumulată în ani buni de practică:

- o cavitate bucală îngrijită spune multe despre seriozitatea, comportamentul şi respectul de sine al persoanei;

- există unele afecţiuni grave care pot fi descoperite la o simplă consultaţie de către medicul stomatolog;

- focarele de infecţie cu punct de plecare din cavitatea bucală pot avea un răsunet foarte important în declanşarea sau agravarea unor boli reumatismale periculoase;

Ultimul sondaj de piaţă referitor la igiena orală relevă faptul că românii folosesc, în medie, o periuţă de dinţi şi două paste de dinţi pe ani. Şi atunci ce putem crede? Sărăcie, ignoranţă sau ambele?

Dr. Marius Pop,

Preşedinte Colegiul Medicilor Dentişti,

Judeţul Bistriţa-Năsăud

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]