Zona montană a României sub semnul speranţei!

În sala de conferinţe a CENTRULUI PASTORAL din majestuoasa staţiune Durău, de la poalele Ceahlăului, s-au desfăşurat lucrările anuale ale FORULUI MONTAN din ROMÂNIA, organizaţie reprezentativă a celor peste 950.000 de gospodării ţărăneşti trăitoare în Carpaţii româneşti.

Înfiinţat în anul 1985, când fiinţa şi libertatea satelor de munte era ameninţată de hotărârea sinistră şi distrugătoare a pcr, de colectivizare a întregii zone montane, în urma acţiunii prof. dr. Radu Rey, cel ce avea să devină, în timp, portdrapelul Munţilor Carpaţi ai României, cu tot ceea ce însemna el (oameni, tradiţii, mediu, mod de existenţă), cel care şi-a riscat libertatea şi viaţa într-o întâlnire sinucigaşă, pe muchie de cuţit, cu dictatorul Nicolae Ceauşescu, în încercarea disperată de a salva, în ultima clipă, viaţa, adăpostul, scutul, arma şi speranţa românilor, continuitatea lor în Munţi!
Iată cum descrie, la 30 de ani de la eveniment, prof. dr. Radu Rey, gestul său sinucigaş:
„Am aflat de la un iubitor pătimaş al Muntelui, poetul Adrian Păunescu, de hotărârea, luată deja, de colectivizare a zonei montane. O săptămână m-am frământat în mine, vorbind singur, analizând toate posibilităţile anulării acelei hotărâri. Singura soluţie ce mi se contura în minte era o audienţă la Preşedintele Ceauşescu. Argumentele mele erau tari şi dure: trebuia să-i spun dictatorului: tov. Preşedinte, comiteţi o greşeală gravă! Conceptul d-voastră despre proprietatea privată este complet greşit. Este un atentat la exstenţa fiinţei naţionale a poporului român!” Eram obligat să-i spun toate acestea şi multe altele, deşi cunoşteam poziţia de neclintit a acestuia: desfiinţarea totală a proprietăţii private şi înglobarea ultimelor „rămăşiţe” (zona montană)! în sistemul socialist, poziţie ce nu-mi dădea, matematic, nici o şansă. Doar o alternativă pentru mine: puşcăria! Dar ... am riscat şi am câştigat!”

După zile bune şi altele foarte grele (înfiinţarea, de prof. dr. Radu Rey şi colaboratorii săi, a unor Instituţii de prestigiu pentru dezvoltarea zonei montane româneşti, printre care un Centru de pregătire profesională montană, ce a şcolarizat peste 5000 de specialişti în montanologie, un Institut de cercetări şi multe altele, desfinţate ulterior de nişte hotărâri aberante şi prosteşti ale unor conducători „democraţi” şi „revoluţionari”, iată că, aşa cum după ploaie iese soarele, la Consfătuirea pe din 29-30 aprilie 2015 a FORUMULUI MONTAN din ROMÂNIA au fost făcute cunoscute Proiecte ce deschid noi căi de dezvoltare concrete şi dătătoare de mari speranţe, pentru oameni trăitori de-a lungul şi de-a latul Crpaţilor româneşti.
Adunarea generală a Forumului şi-a început lucrările în după amiaza zilei de 29 aprilie, prin şedinţa Ordinară a Consiliuluii Director, în prezenţa preşedintele prof. dr. Radu Rey şi primvicepreşedintelui acestui for, senatoul Adam Crăciunescu, recent numiţi consilieri ai ministrului Agriculturii pentru Zona montană a României.
Ordinea de zi a cuprins un Raport de activitate, prezentat de Preşedintele Forumului, Bilanţul contabil-financiar, prezentat de primvicepreşedinte, urmate de expozeurile preşedinţilor Filialelor judeţene, ce şi-au prezentat activităţile delurate în anul 2014 dar şi Proiectele pentru anul 2015.
Din partea recent constituitei Filialei judeţene Bistriţa-Năsăud, la şedinţa Consiliului Director a participat, alături de alţi membri, Preşedintele de onoare al Filialei, cunoscutul şi apreciatul om de afaceri Emil Iugan, unul dintre cei mai activi şi responsabili susţinători ai Forumului. Acesta a prezentat evenimentele petrecute în cele câteva luni de zile de la înfiinţare, dar şi trei din Proiectele Filialei, deja în curs de desfăşurare.
„Conştienţi de necesitatea dezvoltării zonei montane din România, de modernizarea vieţii locuitorilor de pe versanţii Carpaţilor, de creşterea calităţii vieţii, deosebit de dure, a acestor oameni apăsaţi atât de condiţiile vitrege ale mediului în care trăiesc dar şi de conducătorii ţării noastre ce nu mişcă un deget pentru ei, parcă negându-le existenţa, am realizat necesitatea acută a unor condiţii de formare profesională, menite să asigure dezvoltarea durabilă a zonei montane, a gospodăriei ţărăneşti de munte, să aducă acea valoare adăugată muncii lor, menite să le asigure o viaţă decentă. În acest sens, ne-am propus, în cadrul unui prim Proiect, să înfiinţăm, în zona Tăşuleasa, o gospodărie ţărănească didactică cu o suprafaţă de 20 ha şi toate dotările necesare, ce va veni ca o completare a Centrului de formare profesională al Forumului. La finanţarea şi realizarea acestui Proiect se va implica Grupul de firme MIS, pe care îl reprezint.
Un al doilea Proiect este constituit din editarea revistei „FORUMUL MONTAN BISTRIŢA-NĂSĂUD”, ce va apare într-un tiraj de cca 500 exemplare pentru început. Revista ne va duce gândurile şi activităţile în gospodăriile ţăranilor de la munte şi nu numai. Având menirea de a ne face cunoscuţi, revista se va constitui şi într-un curier legislativ ce va veni în sprijinul membrilor Forumului, a tuturor celor ce doresc să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii. Doresc să menţionez că nr. 1 al revistei noastre este pregătit de tipar, aşteptând doar încheierea întâlnirilor noastre din aceste zile, pentru a le face cunoscute cititorilor-locuitorilor satelor montane.
La fel de important şi, sperăm, la fel de eficient, considerăm că este şi cel de-al treielea Proiect al Filialei Bistriţa-Năsăud şi anume, întocmirea şi editarea unui GHID PRACTIC DE BUNE PRACTICI AL GOSPODĂRIEI ŢĂRĂNEŞTI DE MUNTE. Considerăm absolut necesară apariţia acestuia, care, după credinţa noastră, se va constitui într-o lumină benefică în marea de întuneric a necunoaşterii bunelor practici ce ne ţin departe de civilizaţia cerută de vizitatorii iubitori ai muntelui; un fir călăuzitor în încâlcitul ghem al legilor, hotărârilor de guvern, administrative şi fiscale, a neglijenţelor dovedite de cei care astăzi sunt plătiţi să deservească dezvoltarea zonei de munte în relaţiile cu UE, Comisia Europeană, organismele interne de resort, aceştia dovedindu-se, de multe ori, doar un eşafodaj birocratic, nepăsător, apatic şi lacom, imun la suferinţele şi necesităţile gospodăriilor montane.”

La punctul următor al Ordinei de zi a fost anunţată necesitatea completării Consiliului Director al Forumului Montan din România.
Pentru activitatea exemplară desfăşurată pe parcursul a doi ani de zile, d-l EMIL IUGAN a fost nominalizat şi ales cu unanimitate de voturi ca membru al Consiliului Director şi membru al Consiliului Naţional al Forumului Montan, urmând ca în ziua următoare, Adunarea generală să valideze această alegere.
În a doua zi a întâlnirii delegaţilor din ţară, după validarea hotărârilor Consiliului Director, prof. Dr. Radu Rey, cu vocea încărcată de emoţie şi de lunga aşteptare, a anunţat cea mai recentă hotărâre a Ministerului Agriculturii: înfiinţarea, AGENŢIEI NAŢIONALE A ZONEI MONTANE cu sediul la Vatra Dornei -centrul incontestabil al cercetării montologiei româneşti-, reactivarea tuturor Instituţiilor închise în urmă cu ani de o hotărâre aberantă a guvernanţilor, şi nominalizarea, cu cele mai mari şanse de reuşită, a candidaturii d-lui LAZĂR LATU, actualmente preşedinte al Filialei Neamţ a FMR, pentru funcţia de DIRECTOR al AGENŢIEI NAŢIONALE nou înfiinţată!
Numirea în funcţiile de consilieri ministeriali a celor doi oameni de munte, înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Zonei montane şi nominalizarea, la conducerea acesteia a unui specialist şi practician în problemele aşezărilor montane din Carpaţii României, reprezintă speranţa unui nou început, sub bune auspicii şi garanţia că oamenii, gosdpodăriile lor şi satele înşirate de-a lungul şi de-a latul Carpaţilor au încă un viitor. Pentru care trebuie însă să muncească, să lupte şi să învingă, aşa cum au făcut în toată existenţa lor!