Andrei Marga: Nimeni nu are monopolul calității universitare. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița, un proiect salutar. Programul acțiunilor următoare

Autoritățile publice din județul Bistrița-Năsăud și municipiul Bistrița propun înființarea Universității „Liviu Rebreanu” la Bistrița și adresează autorităților centrale – ministerul de resort, autoritățile de autorizare și acreditare, Guvernul României, Parlamentul – solicitarea de a aproba această înființare.

        Un Grup de inițiativă și proiectare a luat ființă, în consecință, cu câteva luni în urmă. Înființarea se face în conformitate cu Constituția României  și cu legislația în vigoare: Legea 1/2011, Legea 87/2006, OUG 75/2005 și celelalte reglementări legale.

        Se preconizează ca înființarea să aibă loc în contextul Centenarului Marii Uniri.

       Argumentele principale ale înființării Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița sunt următoarele:

1.    România actuală are multe universități, dar de calibre extrem de diferite, încât unele sunt socotite, pe bună dreptate, îndoielnice. Peste toate, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, în țara noastră  continuă o sesizabilă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent  dintr-o criză extinsă și profundă.

În acest sistem se petrec fenomene grave, semnalate opiniei cetățenilor, de largă notorietate, precum: neputința de a întreține cu idei și proiecte specializate o politică a dezvoltării durabile a țării; comercializarea fără precedent de lucrări de diplomă și de doctorat și extinderea plagiatului; scăderea, semnalată de tot mai numeroși angajatori, a calității absolvenților; reducerea valorii vârfurilor profesorale ca urmare a eronatei înțelegeri a specializărilor și criteriilor birocratice și arbitrare de evaluare; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a țării; emigrarea crescândă a absolvenților valoroși de liceu, în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovației universitare la un nivel redus; mimarea adaptării la lumea actuală; izolarea în raport cu tendințele internaționale; nemulțumirile sporite ale populației cu privire la starea universităților.

Manifestările multor absolvenți de universități principale în calitate de responsabili la nivelul țării, lipsa de răspundere și ineficiența acestora denotă lacune grave de pregătire, de comportament, de educație și de caracter. Unii încalcă legea chiar dacă răspund de aplicarea ei, alții nu pot scoate din neajunsuri sectoarele pe care le conduc, alții nu au decât ideile comune, unii nu pot concepe legi ale domeniului, alții nu știu să facă reformele la care s-au angajat

Nu se întrevede nici o șansă de a scoate universitățile românești din criza actuală, care contribuie la prelungirea sărăciei și a dificultăților vieții.

În acest context, singura soluție viabilă ce rămâne realistă este crearea unor universități pe baze sănătoase și profilarea cât mai multora dintre cele existente în raport cu asemenea baze.

 

2.    Orașul Bistrița este adecvat din toate punctele de vedere – istoric, economic, logistic, cultural, al relevanței - pentru a lua inițiativa înființării Universității „Liviu Rebreanu” din cel puțin cinci rațiuni:

a)    Bistrița dispune la această oră de unități de învățământ superior autorizate și acreditate legal. În 1997, în cadrul unei acțiuni de extindere a învățământului superior de bună calitate și de întâmpinare a nevoilor de dezvoltare ale regiunilor țării,  s-a creat Colegiul Universitar din Bistrița, ca parte a Universității Babeș-Bolyai. Perspectiva enunțată atunci, cum atestă documentele timpului,  era ca aceste colegii să devină, în funcție de performanța lor, de sine stătătoare și să nu fie o povară pentru universitățile din care fac parte în mod provizoriu.  După câțiva ani s-a înființat Colegiului Universitar Năsăud, unitățile Universității Tehnice din Cluj-Napoca a înființat unități care au sprijinit dezvoltarea industrială a Bistriței. Legea educației (2011) a redenumit toate  „colegiile universitare” în impropriu „extensiuni” și le-a redus relieful. Aici nu este, însă, decât un alt motiv pentru a le lua în serios și a le transforma în unități propriu-zise de învățământ superior, conform proiectului inițial.

Aceste unități aflate la Bistrița ar putea fi reasamblate, împreună cu noi unități, într-o Universitate. Reamplasarea Extensiilor ar fi rezonabilă, ținând seama de istoria lor și proiectul înăuntrul căruia au apărut. Ea ar fi rezonabilă și pentru că nu rigiditatea administrativă, ci ideile noi duc înainte orice țară. Reasamblarea ar fi și utilă, căci ar scurta drumul înființării. Dar, așa cum s-a precizat de la bun început, înființarea Universității „Liviu Rebreanu” nu este dependentă de reamplasarea acestor Extensii.

Bistrița dispune de un corp didactic de start care poate fi consolidat cu numeroși profesori efectiv de vârf din țară și din afara țării, care ar contribui la asigurarea demarării unei noi universități, satisfăcând la un nivel profesional înalt cerințele legale. Se poate prezenta, deja la ora de față, o listă cu profesori care se încadrează în criteriile legale de valoare profesională, productivitate științifică și vârstă și care doresc să lucreze ca inițiatori. Urmează, desigur, ca, în continuare, să se desfășoare selecția corpului didactic conform prevederilor legale, dar ferind instituția de compromisurile grave care afectează din nou multe universități din țara noastră.

b)    Bistrița dispune de fundalul cultural și științific datorat unei tradiții relevante. În fond, este județul din care s-au ridicat Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Iuliu Hossu, Nicolae Bălan, Grigore C. Moisil, Tudor Drăganu și numeroase alte vârfuri în cultura națională. Dintre județe, județul din jurul municipiului Bistrița a dat, proporțional, cei mai mulți intelectuali cu adevărat de vârf în istoria țării. Bistrița nu este deloc, sub orice aspect care contează drept premisă a unei universități, sub nivelul multora dintre orașele universitare actuale din România.

c)     Bistrița dispune de fondul de carte (biblioteci și arhive), de infrastructura didactică, de infrastructura de practică, de bazele sportive și de restul componentelor indispensabile unei universități.

d)    Bistrița dispune de o industrie dinamică, legată de ramuri inovative, de o agricultură plină de posibilități, de interacțiuni dezvoltate cu lumea, care cer personal calificat la nivel universitar.

Județul dispune de o rețea de licee de bună factură, ai căror absolvenți ar putea avea șanse în plus la o asemenea universitate.

e)    Bistrița este atrăgătoare pentru cooperări internaționale prin tradiție, prin personalități care pot fi implicate și potențial de dezvoltare academică. Așa cum arată lucrurile în clipa de față, se poate asigura, de la început, sprijinul unor autorități universitare din SUA, Italia, Franța, Germania pentru a organiza Universitatea din Bistrița.

 

3.    Municipiul Bistrița și județul Bistrița Năsăud înregistrează o  dezvoltare intensă și cuprinzătoare – industrial, în agricultură și valorificarea produselor agricole, zootehnie, silvicultură, educație, cultură, sănătate și sport – care este competitivă și de natură să facă posibilă crearea unui nou nivel al studiilor și pregătirii personalului specializat de care este nevoie – cel al Universității din Bistrița. La orice analiză lucidă, este limpede că profilarea mai departe și competitivitatea municipiului și zonei, în spațiul național și european, reclamă înființarea acestei instituții.

 

4.    Universitatea „Liviu Rebreanu” prezintă și pune în aplicare o listă de specializări în bună măsură nouă în raport cu cele existente, care să corespundă nevoilor de dezvoltare tehnologică, economică și social-culturală a județului, regiunii și țării. Universitatea  din Bistrița înnoiește semnificativ specializările existente în România și ar contribui la a înlătura balastul în materie de specializări, care s-a adunat în universitățile din țară în cursul anilor.

 

         Ce aduce nou Universitatea din Bistrița în raport cu cele existente în țară? Este vorba de cel puțin cinci realizări:

a) listă a specializărilor adusă la zi în raport cu nevoile dezvoltării regionale și naționale;

b) selecția meritocratică a personalului didactic și nedidactic;

c) organizări și management de ultimă oră;

d) un profil universitar nou și orientat spre cercetare, inovație și creație;

e) punerea în mișcare la un nivel nou a energiilor și talentelor din regiune și din țară.

5.    Odată cu înființarea Universității din Bistrița nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. O universitate care să fie înainte de toate utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării. Un fapt este limpede pentru orice analist lucid: dacă economia, administrația, cultura din  Bistrița-Năsăud  vor să fie susținute cu personal propriu-zis calificat, este nevoie nu doar de „extensiuni”, ci de o Universitate la Bistrița.

            Specializările ce se organizează de Universitatea din Bistrița vor fi în mare măsură noi, spre a satisface nevoile de pregătire resimțite în cursul dezvoltării și a contribui  la scoaterea din criză  a învățământului superior din țară.

6.    Finanțarea Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița urmează să se realizeze în condițiile sistemului de finanțare a universităților de stat aflat în vigoare, în care se și realizează, de altfel, finanțarea „extensiunilor” existente la Bistrița. Având în vedere schimbările ce au loc în Uniunea Europeană în materie de finanțare a universităților, Universitatea din Bistrița va putea introduce soluții de finanțare  mai eficace și mai favorabile unei instituții de performanță.

     Facultățile și specializările cu care debutează Universitatea Liviu Rebreanu din Bistrița țin cont de condițiile înființării. Ulterior, senatul, Rectoratul și corpul academic vor lua decizii conform legii.Pentru susținerea cercetării științifice din centrul Bistrița se înființează două Institute în profilul internațional al R&D – Cercetare și Dezvoltare.

Facultățile și specializările de pornire ( din motive lesne de înțeles, lista completă a specializărilor se  pune în discuția publică la ora încheierii Dosarului de autorizare și aprobare)

Facultatea de Turism, Economie și Administrație:

       Specializarea Antreprenoriat

       Specializarea Turism și ospitalitate

       Specializarea Geografia turismului (este în Extensie)

       Specializarea Economie și finanțe

       Specializarea Economie și limbă germană

       Specializarea Economie și limbă chineză

       Specializarea Economie și limba italiană

       Specializarea Administrație publică (este în Extensie)

Facultatea de Științe Tehnice și Agricultură:

       Specializarea Construcții de mașini

       Specializarea  Electricitate și electronică (este în Extensie)

       Specializarea  Ingineria Materialelor  (este în Extensie)

       Specializarea Eco-dezvoltare

       Specializarea Agricultură

       Specializarea Pomicultură și viticultură

Facultatea de Educație, Cultură și Sport:

       Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar (este în Extensie)

       Specializarea  Antropologie și rezolvări de conflicte

       Specializarea Limbi moderne și cooperări internaționale

       Specializarea Studii românești și  management cultural

       Specializarea Educație fizică și sport (este în Extensie)

 

 Institutele de cercetare în profilujl R&D ce se înființează la Bistrița sunt: Institutul de Dezvoltare Durabilă

         Institutul de Valorificare a Moștenirii și Management Cultural

       

     Departamentele (în organizarea de lucru):

      Departamentul Inginerie

        Departamentul Economie

        Departamentul Administrație

        Departamentul Educație

        Departamentul Cultură și Sport

 La înființare, departamentele se fasonează conform legii.

    Oriunde s-au înființat universități, autoritățile locale au avut rolul crucial și au luptat cu orice dificultate. Universitatea Liviu Rebreanu se înființează la inițiativa autorităților locale, pe baza unui sprijin din partea comunităților economică, financiară, culturală din Bistrița Năsăud. Numai autoritățile locale pot aloca baza material a operării Universității din Bistrița. Numai autoritățile locale pot asigura suportul institutional al unei universități publice.

     În România se argumentează acum, inclusiv la nivelul unor autorități centrale, că sunt prea multe universități. Într-adevăr, sunt prea multe într-unul și același centru, dar nu sunt prea multe în teritoriu. Sunt prea multe care se imită una pe alta, încât creativitatea este slabă. Sunt prea multe care cultivă specializări de dragul unor persoane, dar nu pot susține economia, industria și cultura locală. Sunt prea multe, căci performanțele lor sunt de fapt modeste. Universitatea  “Liviu Rebreanu” din Bistrița este o inițiativă salutară care dovedește că universitățile nu sunt nici povară, nici lux, nici oaze de refugiu, ci locomotive ale dezvoltării – ceea ce este esential. Universitatea din Bistrița este concepută pe această direcție.

Nimeni nu poate lua dreptul unui municipiu și al unui județ de a iniția proiecte potrivite pentru propria dezvoltare. Universitatea “Liviu Rebreanu” poate ridica în timp scurt nivelul tehnologic, economioc, administrativ și cultural a întregii regiuni.

Nimeni nu are monopolul calității universitare. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița oferă, în cadrul legal existent, un proiect salutar în actuala criză a universităților din România. Față de tentația care există, din păcate, la unele universității publice din țara noastră, de a recurge la rigiditate administrativă pentru a apăra soluții ce nu dau rezultate, Universitatea “Liviu Rebreanu” vine cu idei noi, voință de cooperare și deschidere spre societate și solicită examinarea proiectelor prin prisma valorii, nu doar a criteriilor administrative.

 Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița onorează, prin numele patronului cultural ales, unul dintre cei mai iluștri creatori din cultura română, care a dobândit notorietate internațională prin validarea universală a operei sale. Înființarea ei depinde acum de angajamentul autorităților locale și de capacitatea de înțelegere a nevoii de initiative noi și profund utile.

 

                             

                                    Programul

                 încheierii elaborării proiectului

          Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița

        Așa cum Primarul Municipiului Bistrița a precizat și în declarația de presă din 13 iunie 2017, autoritățile locale din Bistrița-Năsăud au luat inițiativa înființării Universității “Liviu Rebreanu” la Bistrița. S-a constituit Grupul de inițiativă și proiectare în forma unui grup deschis, la care poate adera orice cetățean care dorește să contribuie la proiect și implementare. Rezoluțiile Grupului se adoptă cu participarea autorităților locale.

       Opțiunile și rezoluțiile fiind publice, pe măsură ce elaborarea proiectului a înaintat, a început discuția publică. Covârșitoarea majoritate a celor care s-au exprimat salută inițiativa și proiectul. S-a creat un curent de susținere de către personalități cu sau fără origini bistrițene.

       Este de așteptat să fie diferite opinii. Orice opinie, oricare ar fi, dacă este de bună credință și contribuie la un pas înainte, o salutăm.

       Nici unul dintre cei care și-au asumat răspunderi în elaborarea proiectului nu și-a exprimat dorința să ocupe posturi și funcții. Fiecare dintre responsabilii proiectului are invitații de predare la numeroase universități din țară și din afară și oferte de a fi rector, decan sau orice. Nu totul pe lume se face pentru funcții, posturi, bani.

        Grupul de inițiativă și proiectare primește concetățeni și specialiști din alte țări pe baze voluntare și nu face nicidecum vreo selecție pentru posturi sau funcții. Competența oricărui om se cuvine fructificată. Ocuparea de posturi și funcții se va face în conformitate cu prevederile legale.

         În momentul de față se încheie proiectarea Curriculum-ului specializărilor și  proiectarea celor două institute – Institutul de Dezvoltare Durabilă și Institutul de Valorificare a Moștenirii și Management Cultural. Documentele vor fi făcute publice la ora  plasării întregului Proiect al înființării Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița pe ruta aprobărilor instituționale cerute de legislația în vigoare.

   Programul  acțiunilor următoare pentru încheierea proiectului înființării Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița:

În ziua de 30 iunie 2017, orele 10, la Prefectura județului Bistrița Năsăud are lor reuniunea autorităților locale și a Grupului de inițiativă și proiectare, cu următoarea ordine de zi:

-         condițiile legale ale înființării și satisfacerea lor

-         informare privind proiectele Institutului de Dezvoltare Durabilă și al Institutului de Valorificare a Moștenirii și Management Cultural Estimarea dimensiunilor de pornire al noii Universități 

-         informare privind stadiul încheierii Proiectului

-         propuneri privind criteriile alcătuirii  listei personalului didactic conform prevederilor legale

- propuneri privind criteriile alcătuirii listei personalului administrative

          - informare a Primăriei cu privire la infrastructura alocată Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița: clădiri, săli de curs și seminar, cămine, laboratoare, locuri de practică, bibliotecă, terenuri și săli de sport, asistența medicală, premise culturale, rețele de comunicații etc. (Primar)

          - informare privind constituirea mecanismelor de asigurare a calității

  - informare privind capacitatea instituției de a strage resurse umane din țară și din afara țării în condițiile legii

- informare privind configurarea structurilor interne cerute de procedurile autorizării și aprobării înființării

     - informare privind demersurile autorităților locale – Președinte, Prefect, Primar –  pentru a se semna un protocol de susținere a înființării Universității “Liviu Rebreanu” de către reprezentanții vieții economice, administrative, sociale și culturale din județul Bistrița Năsăud

- informare privind demersurile relative la unități existente

     În ziua de 30 iunie 2017, orele 13, are loc prezentarea proiectului în fața Parlamentarilor județului Bistrița-Năsăud

    În ziua de 25 iulie 2017, orele 10, are loc, la Prefectura județului Bistrița-Năsăud, discuția finală asupra proiectului. După ultimele finisări, Proiectul se predă Primăriei municipiului și Președinției Consiliului județean.

      Aspecte tehnice ce se cer rezolvate de acum:

a)    Stabilirea Secretariatului permanent al Proiectului  înființării Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița (Primăria Bistrița)

        Preconizăm ca întreaga operațiune de concepere a Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița să se încheie la 1 septembrie 2017, încât să se poată proceda la promovarea dosarului de înființare la minister, Guvern și Parlament, iar la 1 octombrie 2018 să se procedeze la inaugurarea oficială, ca parte a Centenarului Marii Uniri.

  Prof.dr.Andrei Marga

Comentarii

23/06/17 10:59
Vizitator

Marga nu are proprietatea termenilor. El sustine ca : "România actuală are multe universități, dar de calibre extrem de diferite, încât unele sunt socotite, pe bună dreptate, îndoielnice. Peste toate, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, în țara noastră continuă o sesizabilă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent dintr-o criză extinsă și profundă" , ceea ce poate fi cel putin partial adevarat. Enormitatea ineptiei in gandire vine atunci cand afirma ca singura soluție viabilă ce rămâne realistă este crearea unor universități pe baze sănătoase , precum Universitatea "Liviu Rebreanu" de la Bistrita. Adica, in loc sa se corecteze neajunsurile semnalate, dupa capul lui Marga, toate universitatile din Romania trebuie aruncate la cos iar in locul lor infiintate altele noi. O alta aberatie in gandire este ca dupa ce afirma ca România actuală are multe universități, el nu propune desfiintarea unora dintre ele, ci crearea altora noi. Dupa mintea lui Marga universitatea "Liviu Rebreanu din Bistrita" va scoate sistemul universitar romanesc din criza in care se afla. Nimic mai fals. Romania nu are nevoie de noi universitati pentru a iesi din impas. Mai degraba ar trebui ca in pragul Centenarului Marii Uniri din 1918, Romania sa treaca la regionalizarea tarii, care dupa 50 de ani de la actuala impartire administrativ teritoriala pe judete, nu mai corespunde standardelor europene de dezvoltare. Regionalizarea prevede ca fiecare regiune sa dispuna de urmatoarele facilitati: nivel regional: (1). Cel putin o mare universitate de nivel european; (2).Un mare spital regional (cu medicina de inalta performanta); (3).Sistem de urgenta regional, cu pompieri, ambulanta si politie; (4).Infrastructura rutiera si feroviera modernizata; (5).Un aeroport international minim ; (6).Un centru sportiv polivalent de nivel international
in fiecare regiune (stadion si sala polivalenta); (7).Un centru de afaceri regional
(8).Un centru cultural de nivel european.
Asadar, prin regionalizare se rezolva inclusiv problema sistemului universitar romanesc.
De aceea, e clar ca prin infiintarea universitatii "Liviu Rebreanu Bistrita, Marga urmareste crearea unor sinecuri pentru el si acolitii sai. In perspectiva regionalizarii, nu de o asemenea universitate are nevoie Bistrita ci mai degraba de consolidarea extensiilor universitare UBB si UTCN, prin construirea unui Campus Universitar modern care sa permita infiintarea de noi extensii pentru facultati si specializari cu adevarat utile. Avand in vedere ca la Bistrita exista doua statiuni de cercetari cu traditie, precum Statiunea Pomicola si Statiunea de Cercetari si Amenajari Silvice ar fi oportuna infiintarea unei
Facultati de Horticultura si alta de Silvicultura pe langa cele doua unitati de ceretare, care ar putea sa asigure baza de instruire practica a studentilor in domeniile respective. In plus, nu trebuie uitat faptul ca la Bistrita functioneaza Liceul Agricol si Grupul Scolar Forestier, care ar putea sa constituie baza de recrutare a viitorilor studenti pentru cele doua facultati.
Apoi, a mai existat intentia de se înfiinţa, un colegiu universitar pentru viitorii asistenţi medicali, în colaborare cu UMF Târgu Mureş, care pana acum nu s-a realizat.
Vezi: http://www.timponline.ro/la-bistrita-se-va-infiinta-in-colaborare-cu-umf...

24/06/17 22:17
prof. Norbert V

Utopii de pensionar ce se vrea redivivus.

30/06/17 11:19
Tiberiu David

Norbert V. falsifică în fața cititorilor. Are Marga nevoie de sinecuri? Păi are conferințe și ce angajamente vrea la universități din țară și străinătate. Marga nu spune în text decât să sitemul s-a îmbolnăvit și că unele universități trebuie puse pe baze sănătoase, altele trebuie abia create. El face un gesyt patriotic pentru o Bistrița care are nevoie de ceva radical nou. Restul sunt lucruri comune. mă Norbert.Ar trebui să te repezi în idei după cugetare.

30/06/17 14:45
alin

Pentru Tiberiu David: Păi, cam are Marga nevoie de sinecuri. Nu-i adevarat ca Marga ar avea portile larg deschise la universitatile din tara sau strainatate. Dimpotriva, Andrei Marga este „recunoscut” ca un profesor clujean rătăcit în politică, a cărui vanitate de a se vedea sus, în funcţii, a fost învinsă de inadecvarea proprie unui elefant într-un magazin de porţelanuri: un mediocru ratat care nu a ştiut să înveţe cum merge treaba în politică. Nici ca profesor si rector, Andrei Marga nu este un imaculat. Pata cea mai mare a lui Andrei Marga va rămâne însă pseudonimul „Horia”, de fost turnător la Securitate, care dădea cu subsemnatul despre studenţii şi profesorii străini care vizitau Universitatea din Cluj. Apoi, din postura de Presedinte al ICR, Andrei Marga a reusit sa se compromita singur cand a încercat să acrediteze ideea că Transilvania, deci întreaga cultură a României, ar trebui să se mândrească şi să defileze prin lume cu o invenţie proprie: CALORIFERUL.
Pentru cei mai multi, Andrei Marga va rămâne o sursă inepuizabilă de gafe, un dezastru pentru diplomaţia românească a anului 2012, si apoi o ruşine pentru imaginea culturii româneşti în străinătate.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5