Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud, cele mai dinamice din ţară

Ziua Arhivelor a fost marcată la Filiala Bistriţa-Năsăud prin vernisajul expoziţiei „Eroii noştri. Documente şi fotografii din Primul Război Mondial şi lansarea lucrărilor „Chipuri din marele război. Viaţa în imagini a combatanţilor din Bistriţa-Năsăud” – coordonatori Cornelia Vlaşin şi Adrian Onofreiu şi „Judeţul Bistriţa-Năsăud. Începuturi, continuităţi şi actualităţi” – coordonator Mircea Chira, în prezenţa a numeroase oficialităţi.
„Arhivele, prin rolul lor, acela de depozitar al mărturiilor trecutului constituie o instituţie reprezentativă pentru cultura şi civilizaţia oricărui popor, grija manifestată pentru a-l conserva arată nu doar gradul de civilizaţie, dar şi păstrarea memoriei colective. Arhivele fac parte dintre instituţiile reprezentative pentru orice stat modern. Şi noi încercăm să slujim România, mai ales în Anul Centenarului Marii Uniri, prin proiecte importante, cum a fost volumul „An 1918”, unul dintre cele mai vizibile la nivel naţional. Pentru noi este un an fructuos, marcând Centenarul aşa cum trebuie să facă o instituţie ce depozitează documente importante. Felicit colectivul Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud pentru implicare şi dăruire, fiind cel mai dinamic din ţară, şi o spun cu toată responsabilitatea, cu o creştere pe toate palierere a indicatorilor de performanţe. Arhivele reprezintă un patrimoniu unic, de neînlocuit, transmis din generaţie în generaţie. ”, a declarat directorul Cornelia Vlaşin.
„Suntem în Anul Centenarului, un an greu din toate punctele de vedere, dar pe care fiecare dintre noi am încercat să-l marcăm aşa cum am putut pentru a rămâne în memorie. Istoria va judeca dacă am reuşit să facem acest lucru. Sper cu tărie ca în această lună ce a mai rămas până la data astrală de 1 decembrie 2018 să ne unim, dacă nu material, măcar spiritual, să fim cu gândul la cei care s-au luptat şi s-au jertfit ca noi azi să putem fi aici. Sărbătorirea Centenarului nu face decât să scoată în valoare, într-o Uniune Europeană din care facem parte, etnicitatea românilor. Centenarul îl sărbătoresc şi alte state, şi aş aminti aici Finlanda care, pentru a marca evenimentul, a ales să construiască o bibliotecă ultramodernă în valoare de 98 milioane euro. Dacă nu am mai fi atât de atenţi la nuanţele care se discută şi ne-am concentra mai mult pe esenţă, că toţi suntem români, probabil perspectiva Centenarului ar fi alta”, declară dr. Alexandru Bogdan Bud, de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca.
Profesorul universitar Ioan Cârja, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, a vorbit despre lucrările lansate cu acest prilej: „Anul acesta am asistat la lansarea unor lucrări de mare importanţă, pe care nu le regăsim în alte centre mult mai mari ca şi Bistriţa. La Bistriţa sunt direcţii de cercetare, şantiere de lucru care au o ritmicitate admirabilă, pe care n-o regăsim în alte filiale ale Arhivelor Naţionale. Ceea ce se întâmplă la Bistriţa-Năsăud este un model de performanţă intelectuală şi de bune practici. Albumul „Chipuri din marele război” surprinde pe compatrioţii noştri de acum un secol. Sursele vizuale contează din ce în ce mai mult, alăturându-se memorialistic jurnalelor, însemnărilor. Aceste imagini sunt inedite şi insolite, fotografiile surprind viaţa militarilor în tranşee şi dincolo de tranşee, şi dincolo de toate, omul cu fragilităţile, cu teama, cu speranţele, o dimensiune a Primului Război Mondial, pe care o putem numi supranaţională. Ele ne vorbesc despre ceea ce documentele spun mai puţin, neavând atâta putere de sugestie, despre memoria de jos a războiului”.
Evenimentul a continuat cu conferinţa susţinută de dr. Vasile Dobrescu de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş.
La mulţi ani, Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, instituţie model, pentru modul în care ştie să aibă grijă de istoria acestor meleaguri, nu doar conservând-o, ci aducând-o în actualitate prin numeroasele proiecte.