Biserica Evanghelică Teaca – monument istoric de clasă A, de la grandoarea de altădată la stadiul de degradare de azi

1. Prezentare generală:

În localitatea Teaca, Tekendorf în limba germană, trecem adesea pe lângă un imobil de patrimoniu național, de clasă A, situat chiar în curba din mijlocul localității. Îl admirăm cei mai mulți din fuga mașinii și constatăm că este o biserică frumoasă, impozantă, cu un turn maiestuos. Din păcate, deși pe dinafară biserica arată destul de bine, în interior lucrurile stau altfel, mult mai grav. Pereții și boltele sunt sprijinite în interior cu grinzi din lemn, lucrări realizate de Creativ Group, undeva prin anii 96 -97, un început de restaurare care nu a mai fost continuat și care acum dă un aer dezolant. Orga este puternic afectată și pentru restaurarea ei ar trebui alocate fonduri importante. Imaginile din interior surprinse de Cristian Roth-Gross, președintele Forumului German filiala Bistrița, cu care am început o colaborare pentru a evidenția stadiul de degradare a bisericilor săsești, monument istoric din județ, relevă necesitatea unor intervenții rapide pentru reabilitarea acestui monument.

2. Date de caracterizare ale monumentului de pe site-ul DJCBN

În cadrul documentării pentru acest articol, am descoperit faptul că pe site-ul oficial al Direcției Județene de Cultură Bistrița-Năsăud există foarte puține informații despre monument și o singură poză, veche, care nu este reprezentativă pentru starea actuală, redau mai jos informațiile oficiale.

Biserica se află în zona centrală a localităţii, pe malul stâng al văii Dipşa . Biserica este o bazilică: trei nave, cu  cor alcătuit din dintr-o travee pătrată şi o absidă poligonală. Pe faţada de vest se ridică un turn clopotniţă masiv. La  exterior contraforturi. Sacristia se află pe latura nordică a corului. Cimitirul este amenajat în jurul bisericii, mormintele fiind concentrate pe latura de sud.

IDENTIFICARE

DATARE

DESCRIERE

DOCUMENTARE

Ultimele decenii ale veacului al XV-lea înregistrează realizări notabile ale goticului târziu în acest spațiu prin anvergură și calitate valoare artistică. Biserile gotice din jurul Bistriţei  ilustrează arhitectura de sat din Transilvania în acest spaţiu, variantă locală a unui gotic provincial aşa cum constată literatura de specialitate. La sfârșitul secolului al XV-lea când viața citadină la Bistrița este înfloritoare, când goticul matur și târziu se manifestă pregnant, activitatea constructivă în district, în nord-estul Transilvaniei este la rândul ei intensă. Monumentele medievale ce se păstrează în acest spațiu ilustrează acest fenomen. Transformările ulterioare, Renaștere sau baroc nu au estompat conturul goticului în acest spațiu.

Anvergura efortului constructiv din oraș și district, în nord-estul Transilvaniei la finele veacului al XV-lea, la începutul secolului al XVI-lea a încurajat formarea unui adevărat centru de meșteri pietrari, meșteri care se remarcă prin calitatea sculpturii, a profilaturii și în general a lucrărilor de pietrărie, astfel că, nu e întâmlător faptul că au avut solicitări ce depășeau zona Bistriței. Literatura de specialitate analizează rolul centrului de meșteri de la Bistrița asupra goticului în Moldova

Tipul de plan care predomină în acest spaţiu este biserica sală.

Un caz interesant este cel al bisericii din Teaca. La Mediaş, la Copşa Mare, la Şeica sau Brateiu au existat biserici de plan bazilical gotice timpurii în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Este şi situaţia bisercii din Reghin. Aceasta din urmă a sevit probabil ca model bisercii din Teaca. Aceasta din urmă este un caz special pentru că a suferit puţine transformări. În secolul al XV-lea nava principală este supraînălţată. Se remarcă acum ferestrele gotice cu muluri. Bolţi în cruce pe ogive acoperă navele laterale. Turnul masiv din vestul construcţiei a fost ridicat în aceeaşi perioadă: portalul în arc frânt cu profilatură gotică şi gurile de tragere de la etaj sun importante pentru datarea acestuia. Nava principală a suferit modificări la mijlocul secolului al XVIII-lea iar în 1799 turnul este supraînălţat.

3. Informații științifice despre monument rezultate din cercetări

Daniela Marcu Istrate publică în Revista Bistriței  în anul 2002 un articol complet și foarte bine documentat despre cercetările efectuate la Teaca, în legătură cu Biserica evanghelică și cimitirul din proximitate.

^Astfel, din anul 1997 biserica este inclusă în Planul Național de Restaurare al Ministerului Culturii, tot atunci au fost inițiate și primele cercetări arheologice. Concluzia cercetărilor este că biserica s-a construit într-o singură etapă, respectiv au survenit mai multe modificări ulterioare, dintre care cea mai semnificativă este adăugarea turnului de Vest.

Biserica avea un zid de incintă și a fost stabilit traseul acestuia, zidul avea o înălțime de 0,80 – 1 m și avea o formă ovală fiind situat la o distanță de 10 metri de la biserică, zidul a fost demolat la mijlocul secolului al XVIII.

Biserica a fost construită pe un mic platou, din centrul localității Teaca, în preajma râului Dipșa, planimetria a fost identică cu cea de azi, cu excepția abisidiei care a fost reconstruită ulterior pe vechiul amaplasament. Vechea biserică a fost așadar o basilica cu absidă poligonală, cu contraforturi și  sacristie pe latura de nord a corului. Navele laterale erau despărțite de nava centrală de stâlpii laterali actuali, construiți pe fundații independente. Deschiderea arcului de triumf a rămas neschimbată, la fel și forma și dimensiunile corului, a cărui absidă era mai puțin decroșată decât cea actuală.

       În exterior biserica a fost prevăzută cu contraforturi, câte trei pe fiecare latură, fiind amplasați în dreptul stâlpilor interiori, tot din construcție au fost realizate cele două intrări laterale, N și S, dispuse simetric între cele două perechi de stâlpi. În interiorul basilicii prima pardosea a fost realizată din cărămidă pe un pat de mortar.

       În etapa a doua a construcției s-a realizat turnul, o încăpere pe latura de Sud și zidul de incintă. Turnul de vest are fundații masive separate de cele ale bisericii fiind construit ulterior și proiectat să reziste la cele patru niveluri ale turnului, scara în spirală a fost realizată ulterior.

       Capela a fost construită ulterior pe latura de Sud a corului, cu dimensiuni de 4,60 pe 3 metri, încăperea are în pardoseală un osuar în groapă simplă.

       Zidul de inicintă avea formă ovală și era sprijinit pe partea de Nord, către râul Dipșa, de contraforturi, probabil a avut și un turn de veghe.

       Îmbinarea unor elemente arhaice cum ar fi planul basilical cu nave laterale scurte și înguste, care creează proporții ce pot fi atribuite romanicului, cu elemente specifice gotice din diferite stadii ale acestui stil, cum sunt portalurile, planimetria de răsărit și ferestrele, relevă un șantier provincial în care s-au întâlnit meșteri de formații și proveniență diverse. ^  

4. Concluzii:  

Din operațiunile de restaurare inițiate în anul 1997 au rămas doar niște susțineri interioare realizate din lemn, fără să fie restaurat în interior absolut nimic, vedem în fotografii grandoarea acestei biserici în vremurile ei bune, orga impresionantă, picturile și elementele decorative ale pereților și stâlpilor.

În interior mai există o piatră cu chip de om, care conform legendei era legată de gâtul păcătoșilor pentru a-i face de rușine în fața comunității.

Pentru această nepăsare timp de atâția ani, oare cui ar trebui să îi legăm de gât acest bolovan?

Cu tristețe constat că avem aceste biserici monumentale extraordinare, presărate prin mai toate comunele județului, și sunt foarte puține care au primit atenția cuvenită, restul sunt într-o stare de precolaps sau colaps. Monumentele istorice de acest tip se reabilitează cu costuri foarte mari, însă oportunitățile de finanțare pe fonduri europene trebuie valorificate, practic în aceste biserici se pot organiza evenimente, spectacole, muzee de mici dimensiuni, cu exponate din cercetările arheologice din zona, sau pur și simplu cu unelte specifice zonei, sau cu obiecte de cult, icoane etc. Din păcate proiectele se lasă așteptate iar bisericile nu mai au mult timp, avem exemplul de la Tonciu, la care într-o lună de zile s-a năruit turnul.

Revin cu propunerea de a gândi o strategie de valorificare a bisericilor monumente istorice, din toate confesiunile, care să prevadă un traseu turistic dedicat și să prevadă refacerea a două trei gospodării țărănești, dotate cu toate ustensilele necesare, unde să putem primi turiști. Cred că inclusiv GAL-urile s-ar putea coordona într-un efort comun de valorificare a patrimoniului cultural și turistic. Din partea guvernului ar putea veni un sprijin consistent în susținerea renovării gospodăriilor țărănești autentice și transformarea lor în pensiuni turistice, evitând astfel construcția de pensiuni care au devenit cabane personale sau case de locuit.

Atașez câteva fotografii relevante, pentru care îî mulțumesc lui Cristian Roth-Gross, președintele Forumului German Bistrița și un link pentru un film documentar realizat de istoricul Valer Simion Cosma, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, în cadrul documentării în teren pentru realizarea Strategiei de Dezvoltarea a județului Bistrița-Năsăud, octombrie 2020,

Material realizat de Ion Lucian Petraș, Fundația pentru Patrimoniul Transilvan, 6 mai 2021