Domnica Dologa, un Destin Celebru, în ceas aniversar

Astăzi, Domnica Dologa, cetăţean de Onoare al comunei Telciu, este în ceas aniversar.  Într-o zi de toamnă aurie (29 septembrie), nu departe de satul poetului ţărănimii, George Coşbuc, se năştea, la Telciu, Fiad Vale, domniţa cantecului popular, cu nume de rezonanţă: Domnica Dologa. Peisajul de-o frumuseţe tulburătoare a satului natal – Fiad – a insoţit-o in copilărie şi a conturat viitoarea personalitate a artistei profesioniste. Traseul spre culmile gloriei a fost pavat cu multă trudă, dar şi cu satisfacţii pe măsură. După absolvirea liceului la Năsăud, se angajează la „Textila” pentru a-şi asigura, conform acelor vremuri, o meserie. Dragostea pentru cantec răzbate insă, şi în ciuda greutăţilor şi opreliştilor cu multă muncă şi seriozitate, Domnica Dologa ajunge, in anul 1988, să colaboreze cu „Cununa de pe Someş”. Prin repertoriul de-o frumuseţe de netăgăduit, prin costumele parcă pictate de ţărăncile de pe Sălăuţa, prin frumuseţea vocii şi prestanţa scenică, frumoasa Domnica Dologa ajunge, in scurt timp, cap de afiş al prestigiosului ansamblu al Casei de Cultură Bistriţa. Prin intermediul poetului Radu Săplăcan şi a realizatorului Gelu Furdui, are primele inregistrări la Radio Cluj, cu care va intra in fonoteca de aur a radioului, dar şi in inimile spectatorilor. Susţine turnee in Ungaria, Polonia, Germania, Austria, Olanda, Danemarca, Portugalia, Israel, Grecia. A colaborat cu cei mai prestigioşi dirijori din Romania, un punct aparte in evoluţia interpretei constituindu-l colaborarea cu maestrul Paraschiv Oprea. Recunoaşterea pentru promovarea folclorului romanesc s-a concretizat prin caştigarea celor mai mari concursuri de gen, amintind aici „Topul tinerilor interpreţi”-1995, realizat de Radiodifuziunea Romană. Este prima bistriţeancă care caştigă trofeul „Crizantema de aur” -Târgovişte, 1998, juriul de specialitate fiind incântat de darul şi harul pe care-l are artista, de interpretarea absolut năucitoare, ascultătorii legănându-se pe aripa de vis a amintirii, ascultând cu sufletul deschis unduirile fremătătoare ale romanţelor. Luptând pentru păstrarea autenticului, Domnica Dologa reuşeşte să aducă in faţa publicului un repertoriu demn de apreciat concretizat şi in albumele inregistrate: „Floricică de muşcată”-1995, „Auzit-am din bătrâni”-1998, „Cântă-mi ceteraş pe strună” – 2002, „Ce ştiţi voi?” – romanţe, 2003, „De la Salva pân’ la Cluj” – in memoriam Maria Peter, in duet cu Alexandru Pugna, 2006, “Faceţi-mi un pic de loc”-2010, „Mai dă-mi Doamne voie bună”-2012, fiind prezentă şi pe albumele ansamblurilor „Cununa de pe Someş” şi „Dor Românesc”. A mai câştigat premiul I la festivalul „Samus” din localitatea Dej, locul II la festivalul „Corabia de Aur” din localitatea Corabia precum şi multe alte premii importante. Este absolventă a Şcolii Populare de Artă Bistriţa, in perioada 1996-1999 activând ca referent de specialitate la Casa de Cultură a municipiului in perioada 2000-2002. Odată cu infiinţarea ansamblului profesionist „Dor Românesc”, aşa cum era normal, Domnica Dologa trece la profesionişti, unde activează şi azi încântând prin eleganţa şi dăruirea ei sufletele spectatorilor.  Îndrăgita interpretă a cântecului popular autentic, Domnica Dologa, este, cu siguranţă, una dintre cele mai aprige apărătoare ale tradiţiilor someşene. Artistul profesionist nu s-a abătut niciodată de la calea cântecului izvorât din lumea satului coşbucian, dar nici de la portul adevărat.
Prezentă ca exemplu de bună păstrare a portului şi în volumul ”Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud”(Aurel Bodiu şi Maria Golban) artista ştie să aibă grijă de fiecare element al vestimentaţiei făcândune să afirmăm: parcă pe nimeni nu stau aşa de frumos hainele năsăudene, îngrijite cu atenţie, potrivită fiecare cută astfel încât fiecare element migălit de mâna ţărăncilor să fie pus în evidenţă. Poate de aceea Domnica e aşa de iubită în lumea satului, pentru că ştie să aibă grijă de lada de zestre. Poate de aceea primeşte multe costume de la femeile din satul nostru. Cel mai recent dar vine de la Floarea Naşcu din satul Mititei, un costum superb pe nuanţe de albastru, oglinduindu-se în el frumuseţea cerului şi măiestria ţărăncilor, care au încredere în Domnica, ştiu că la ea costumul va fi aşezat la loc de cinste.

Astăzi, de la ora ora 13.00 va invitam sa cunoasteti povestea de viata a interpretei Domnica Dologa - un artist desavarsit,  intr-o editie extraordinara a emisiunii "Destine Celebre" la Etno TV realizata de îndrăgitul interpret al cantecului popular muntenesc, Aurelian Preda ! Pana atunci, un interviu cu Domnica Dologa, multumindu-I in numele celor care iubesc traditiile ca nu s-a abatut niciodata de la cararea autenticului.

 

 

- Domnica Dologa se află în ceas aniversar. Gânduri bune din partea iubitorilor de folclor, a celor care ştiu să preţuiască valoarea interpretativă. În dialogul nostru am ţinut să pornim de acasă. Ce înseamnă pentru Domnica Dologa leagănul copilăriei?

    - Leagănul copilăriei a fost visare, bucurie, tristeţe, dorinţa de-a cunoaşte...a mai însemnat dragoste faţă de natură, faţă de oameni, faţă de tradiţii şi cântec, a mai însemnat lupta pentru supravieţuire şi dorinţa de-a munci!

    - Prima ieşire pe scenă în faţa publicului. Cum a fost? Cum ai reuşit să-ţi depăşeşti de-a lungul carierei emoţiile?

    - Prima ieşire pe scenă a fost fără emoţii. A existat doar dorinţa nebună de a cânta. Mai târziu am conştientizat ce înseamnă să fii artist, iar de atunci emoţiile m-au însoţit peste tot, uneori ele fiind devastatoare pentru mine. În timp, intensitatea lor s-a mai redus, prin multă muncă şi prin dorinţa arzătoare de-a cânta şi a transmite oamenilor ceea ce simt. 

    - Primul artist pe care l-ai întâlnit a fost şi primul model?

    - Modelele pe care le-am avut, le-am întâlnit mult mai târziu sau poate niciodată. Ioana Radu, Ion Lucian, Maria Peter, Sofia Vicoveanca. 

    - Ai acceptat sfaturi la debut de la artiştii consacraţi, dai sfaturi tinerilor interpreţi?

    - Am acceptat şi accept sfaturi de la artiştii pe care-i consider valoroşi, iar la rândul meu, îmi doresc să-i învăţ pe tinerii interpreţi ceea ce am învăţat eu de la înaintaşii mei.

    - Ce este permis şi ce e interzis în folclor?

    - În folclor nu sunt permise chiciurile şi lipsa de respect faţă de tezaurul folcloric lăsat de înaintaşii noştri. Este permis să preluăm aceste bogăţii fără a ne îmbogăţii de pe urma lor, decât spiritual.

    - Ai impresia câteodată că ai rămas printre ultimii care se zbat pentru autentic.

    - Uneori am impresia că sunt prinsă într-o furtună a prostului gust care mătură totul în calea ei, dar atunci când întâlnesc artişti păstrători de folclor, soarele străluceşte iar!

    - De ce ai renunţat la a participa la anumite petreceri? Te vedem doar în spectacolele de ţinută.

    - Acolo unde există respect pentru cântecul popular autentic merg cu drag, indiferent că este nuntă, botez sau spectacol. 

    - Cât de importante sunt treptele în carieră. Azi, unii sar peste etape, ajungând direct în reflectoare. Ce se întâmplă cu ei?

    - Sunt foarte importante anumite etape în viata unui artist; mediul de unde provine, şcoala, culegerea şi interpretarea cântecelor, spectacolele concurs în faţa specialiştilor, toate acestea contribuind la şlefuirea şi formarea unui artist. Despre modul în care un artist devine foarte repede vedetă, ne-ar trebui un articol separat. Consider că nu am calitatea de a descrie acest fenomen ....? nici nu ştiu cum să-l numesc! 

    - Nu sunt prea mulţi solişti în judeţ la noi, nu cântă toată lumea care vrea?

    - La ora actuală fiecare înţelege libertatea în felul lui, aşa şi artiştii; nu au nicio restricţie în manifestările lor, de la nimeni şi de nicăieri. La noi în judeţ sunt foarte mulţi artişti de muzică populară, dar atunci când se vrea un spectacol de valoare nu prea ai cu cine să-l realizezi...

    - O iubitoare şi o slujitoare a romanţei. Un glas de romanţă. Unde se mai interpretează romanţa?

    - Romanţa se mai cântă în spectacole, la petreceri... dar tot mai rar.  Munca mea de ani de zile se oglindeşte în aceste distincţii care sunt globul meu de aur!

    - Cât de importante sunt distincţiile pentru Domnica Dologa. Trofeul Crizantema de Aur, Trofeul la gala Muzicii populare, iar recent recunoaşterea celor de acasă, titlul de cetăţean de onoare.

    - Am avut şansa să întâlnesc oameni care m-au apreciat la justa mea valoare şi, totuşi, mai am neîmpliniri, încă mai există şi va exista o luptă surdă a culiselor...

    -  Nu te-ai oprit la cântec. Ai absolvit şi un colegiu sanitar. Crezi că vei profesa vreodată în domeniu sau dragostea pentru muzică este mai mare?

    - Voi lăsa destinul să decidă pentru mine. Ambele meserii presupun multă dăruire faţă de semenii noştri. 

    - Cum arată grădina ta, acum, toamna?

    - Grădina mea este puţin mai tristă anul acesta din cauza secetei, dar cu multă străduinţă, munca mea nu a fost în zadar. 

    - Ce este cântecul pentru român? Este viaţa cântec şi cântecul viaţă?

    - Pentru mine, ca român, cântecul este viaţă, iar viaţa mea este şi va fi o lupta pentru cântec!

    - Îţi mulţumesc! Îţi dorim zile frumoase şi împliniri în carieră. Un buchet cu cele mai frumoase gânduri ale noastre.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]