Dumitru Cilica, ultimul ceteraş din Generaţia de Aur a Ţării Năsăudului, a trecut poarta veşniciei. Cornelia Ardelean Archiudean: Împreună cu Ion Sabadâş făceau cele mai frumoase duete la vioară

Din cele mai vechi timpuri, marii învăţaţi afirmau că omul este principala valoare a Universului. Sofocle spune că "nimic nu este mai minunat ca omul".
"Calitatea de om însă - afirmă Ion Biberi - nu este acordată omului ca un dar, o dată cu apariţia lui pe lume, ci este o demnitate care trebuie cucerită, prin stăpânire de sine şi înălţare morală".
Omul este, sau mai degrabă devine permanent o personalitate activă, datorită actului formativ pe care societatea îl exercită asupra sa. În acest sens este elocventă remarca sociologului Petre Andrei: "Oamenii mari sunt de fapt expresia unei epoci anumite, ei poartă semnul timpului în care trăiesc şi-l imprimă mai departe tuturor formelor de manifestare socială".
Faptele înaintaşilor ne ajută să ne formăm o viziune clară despre viaţa semenilor noştri din diferite perioade istorice, a colectivităţilor umane şi a unor "oameni de seamă", care au influenţat în mod decisiv mersul evenimentelor, este de părere Elena Ungureanu. Aceştia au împins societatea înainte, au ordonat-o, au organizat-o şi au pus-o în mişcare, insuflându-i o nouă mentalitate şi uneori un nou crez.
Oamenii de seamă sunt expresia admiraţiei noastre pentru tot ce au însemnat ei, pentru verticalitatea caracterului lor, pentru că faptele lor au contribuit la deschiderea unor noi orizonturi pentru omenire. Scoaterea în relief a personalităţii oamenilor de seamă poate fi rezumată la cuvintele lui Nicolae Iorga: "o dată ce soarele a apus, aceasta este o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul".
Oricare dintre noi poate face parte din categoria oamenilor de seamă. Condiţia esenţială pentru a fi un om de preţ este, conform expresiei legendarului Homer acela de "a aduce un folos mulţimii".
În sute de ani de istorie, comuna Runc a dăruit lumii un număr impresionant de oameni între oameni. Oamenilor de artă şi cultură se alătură numeroşi oameni de ştiinţă renumiţi, medici, arhitecţi dar şi personalităţi politice, comandanţi şi militari de carieră, oameni de afaceri sau comercianţi celebri.
Din rândul locuitorilor comunei Runc, în ciuda dificultăţilor, puse şi impuse, economice şi politice ale vremii, s-au evidenţiat un număr mare de personalităţi locale şi chiar naţionale. Accesul la învăţătură, ştiinţă şi cultură, la nivelul superior al învăţământului, era îngrădit de taxele de şcolarizare mari, taxe pe care majoritatea ţăranilor nu şi le puteau permite din cauza sărăciei. Unii dintre ţărani au făcut sacrificii imense pentru a-şi trimite copiii la studii, în multe dintre cazuri, aceştia au fost nevoiţi să-şi vândă animalele sau o bucată de pământ pentru a le oferi copiilor lor un viitor mai bun.
Toţi aceştia sunt adevăraţi "ambasadori" ai comunei în lume, bucurându-se de stimă în ochii şi sufletele consătenilor lor. Mulţi dintre ei sunt prezenţi în Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare a judeţului Bistriţa-Năsăud, coordonator preşedinte ASTRA năsăud, prof. Ioan Seni.
Un om de seamă a fost şi vestitul ceteraş Dumitru Cilica, care azi a trecut poarta veşniciei, acasă, la Runc. A fost ultimul ceteraş din Generaţia de Aur a judeţului Bistriţa-Năsăud.
S-a născut la 3 septembrie 1935 în localitatea Runcu Salvei, judeţul Bistriţa-Năsăud. A făcut Şcoala primară, clasele I-IV în comuna natală, după care părinţii au hotărât să rămână în gospodărie. La vârsta de 9 ani a primit o vioară de la Dumitru Olari, un cetăţean din sat, la care a început să cânte singur, păşunând vitele… Mai târziu, la vârsta de 13 ani a luat lecţii de la un ceteraş mai bătrân, Puiu lui Marşodic, în Beclean, unde a învăţat în trei luni secretele meseriei şi să cânte cu adevărat. Şi-a format o trupă împreună cu unchiul său Tănasă Cilica la gordună (bas) şi Grigore Pop la contră (braci), cântând apoi la nunţile din sat şi din localităţile învecinate. După armată şi-a alcătuit o formaţie mai mare, cu Robert Lăcătuş la ţambal şi care era fiul lui Puiu Marşodic, Ilie Ţânca la braci şi Petre Budai la contrabas. Îl invitau la ei pe Ion Sabadâş din Telciu, care era bine cunoscut şi mult aşteptat de populaţie şi împreună alcătuiau cea mai bună formaţie (taraf) de muzică populară fiind angajaţi la cele mai vestite nunţi şi serbări populare. Între anii 1972-1990 a fost angajat la orchestra de muzică populară a Centrului Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, ocazie potrivită de a participa la turnee în URSS, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, Bulgaria ş.a. A obţinut Premiul I la Festivalul „Toamna bistriţeană” din 3 octombrie 2004; Premiul I la Festivalul rapsozilor „La poale de Ţibleş”, 2006, în localitatea Tîrlişua. Şi-a susţinut primarul din comună în emisiunea Primarul favorit, în luna decembrie 2008, emisiune creată de televiziunea „Favorit”, Bucureşti. Participa cu plăcere la toate evenimentele la care era invitat.
Acum, împreună cu colegii săi Ion Sabadâş şi Alexandru Bubi, vor face o orchestră profesionistă de care se vor bucura îngerii.
„A fost un violonist bun, reprezentativ pentru zona Someşului. Am colaborat aproape 30 de ani împreună. Avea un stil aparte şi împreună cu Ion Sabadâş făceau cele mai frumoase duete la vioară. Bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul lui şi să îl aşeze în rândul drepţilor” ne declară Cornelia Ardelean Archiudean.
Înmormântarea va avea loc marţi, la ora 11.00, acasă la Runc, acolo unde sunt aşteptaţi toţi cei care au iubit cântecul lui Dumitru Cilica să îl conducă pe drumul veşniciei.