(Interviu) Pr. prof. Nicolae Feier: Dacă Bistriţa vrea să depăşească statutul de burgus medieval va trebui să facă pasul acesta crucial

 

-Părinte profesor, ce părere aveţi despre înfiinţarea Universităţii de Stat la Bistriţa? În urmă cu trei-patru ani, v-am auzit spunând la o festivitate, în prezenţa unor universitari vestici, veniţi în vizită aici însoţiţi de Ministru învăţământului, Andrei Marga, în prezenţa tuturor autorităţilor locale, că ,,prioritatea  priorităţilor pentru dezvoltarea Bistriţei este înfiinţarea unei universităţi de stat”.  Acum nu v-am văzut între semnatari?!  Vă menţineţi opinia?

- Dacă Bistriţa vrea să depăşească statutul de burgus medieval, în vederea cărui statut se investeşte mult, atunci va trebui să facă pasul acesta crucial pentru urbea noastră, în care a funcţionat cea mai veche şcoală germană din Transilvania, şcoală care avea un statut, raportat la nivelul de acum al învăţământului,  semi-universitar, şcoală frecventată de întâiul Patriarh Român, Elie Miron Cristea, a cărui mamă era din Galaţii Bistriţei. Primul care a dorit înfiinţarea unei universităţi de stat româneşti la Bistriţa a fost Patriarhul Elie Miron Cristea, ca un prinos adus ,,Şcoalelor Năsudene şi Bistriţene în care cultura germanică se împleteşte minunat cu străvechea cultură românească. La Bistriţa, la cea mai veche şi însemnată şcoală germană din Ardeal, acolo am  învăţat eu (zice Patriarhul n.n.) rigoarea şi disciplina, acestea de care se miră toţi cei de aici, din (Vechiul n. n.) Regat.” În acest sens îl contactează în calitate de prim-ministru  pe N. Iorga, care studia Arhivele Bistriţei. Demersul moare odată cu Patriarhul. Imediat după Revoluţie ministrul învăţământului Liviu Maior, originar din Beclenuţ, în vâltoarea înfiinţării a numeroase Universităţi de stat în aproape toate judeţele, ne-a întrebat la Inspectoratul Şcolar într-o şedinţă: ,,Multe judeţe sunt pe val. Ieri i-am aprobat pe unii. Voi de ce staţi ca babele?” Am participat, apoi, cu inspectorul şcolar general, prof. Leonida Ştefănescu, care era loial ideii, la o discuţie particulară pe această temă, în cadrul căreia am rămas uimit de refuzul categoric al unor oameni care nu mi-ar fi trecut prin minte să facă opoziţie. Se temeau că-şi vor pierde locaţiile şi statutul de faimoşi directori de licee. Ne-am zis:  ,,Asta e! Rămânem în braţele lui Aristotel care preda în ,,Liceum”, în loc să intrăm în grădina lui Academos, unde preda Platon.  Reţin că i-am zis domnului ministru:  În 343 îHr, după moartea lui Alexandru cel Mare, Aristotel, macedonul cu căciula sa dacică, a fost silit să fugă cu ,,Lyceum” lui cu tot din Atena, deoarece grecii erau sătui de strămoşii noştri, macedonii, care i-au ocupat şi subjugat şi doreau libertate şi ... Academie. Dacă se făcea Universitatea atunci, Bistriţa era de trei ori mai dezvoltată decât acum! Un alt ministru cu origini bistriţene, dl. Andrei Marga se declară acum, în mod explicit, partizan al înfiinţării Universităţii. Ar fi cea mai mare eroare (prostie) să nu se profite de experienţa unui om care a condus ca rector, din 1993, Universitatea Babeş-Bolyoi, a finalizat dialogul de integrare europeană a Românie, la nivel educaţinal, şi cunoaşte toate tainele Ministerului Învăţământului. Este a treia oară când Dumnezeu trimite carul istoriei pe uliţa noastră prăfuită şi veche. Dacă nu urcăm nici acum, vai de noi! Semănăm cu ,,Proştii” lui Rebreanu.

          -De ce credeţi că sunt aşa de mulţi oponenţi?

  -Aţi văzut cum au sărit ca arşi vecinii universitari din Cluj, Mureş şi alţii! Studenţii bistriţeni sunt mană cerească pentru ei. Părinţii consumă cu educaţia şi cazarea copiilor lor, studenţi, mai tot venitul lor. Aceşti bani, câştigaţi în Bistriţa se duc în bugetele lor şi nu îşi pot permite să-i piardă. Noi, însă, suntem dispuşi să dăm totul. Vor fi şi maşinaţii ascunse în defavoarea ideii. Acestea sunt pe faţă. Cu universitate, Bistriţa va fi total diferită de cea de acum, atât economic, cât şi cultural.  Valoare învăţământului ţine mai puţin de dotări şi mai mult de calitatea dascălilor. Vă asigur că avem bistriţeni extrem de bine pregătiţi, chiar dacă nu vor prinde ,,primul val”. În 1918, Universitatea Daciei Superioare ( azi Babeş-Bolyai) era condusă de un bistriţean care a cutreierat toată Europa după profesori români, deoarece ungurii au boicotat o Universitate valahă, crezând că fără ei nu se poate. Şi, s-a putut. Voinţă să fie. Ambasadorul SUA,  James Rosapepe şi-a anulat vizita la Cluj din cauza lui Funar şi, venind la Bistriţa şi-a exprimat dorinţa de a acorda urbei noastre distincţi de ,,oraş de cinci stele” , însă a rămas foarte dezamăgit de faptul că nu îndeplineam o condiţie. Nu avem Universitate. Astfel titlul a mers  la Iaşi. ,,Marile centre universitare Occidentale sunt în oraşe cocheta, medii sau mici, cum este Bistriţa”, a mai zis ambasadorul. Eu mizez pe inteligenţa şi isteţimea conducerii actuale a judeţului şi municipiului: preşedinte al CJ, prefect şi primar. Sunt oameni de înaltă calitate şi nu se vor împiedica de diferenţe politice sau de intimidări. Idealul este prea înalt, prea de folos pentru statutul şi economia municipiului, încât să-l rateze, astfel ratând şi ocazia să-şi înscrie definitiv numele în istoria judeţului şi a învăţământului superior românesc.

-Ştiu că aţi participat la numeroase simpozioane în mediul universitar, cu lucrări ştiinţifice. Şi în ultimul an aţi obţinut ceva credite la Cluj. Nu vă tentează să începeţi o carieră universitară.

-Nu! Eu sunt şi rămân preot de parohie, lângă credincioşii mei. Când eram inspector şcolar, am fost solicitat să plec la Cluj, în  1994 sau 1995, de către regretatul Mitropolit Bartolomeu şi nu m-am depărtat de slujirea preoţească. Aşa, ca preot în biserică, mă simt eu împlinit şi util.

-Postacii spun că vreţi să faceţi secţie de teologie la noua Universitate.

-Nici vorbă. Acesta este şi motivul pentru care nu m-am înscris între  iniţiatorii proiectului. Ca să nu se işte discuţii inutile. Cred că va fi o Universitate suplă, adaptată nevoilor societăţii bistriţene şi nu numai. Oricum, va fi superioară din toate punctele de vedere oricărei extensii universitare. Eu mă rog din toată inima ca acest vis frumos să se împlinească.

Comentarii

16/11/17 13:22
Vizitator

Cai verzi pe pereti. Din pacate la noi se discuta prea mult si se face prea putin. Nu de o noua universitate autonoma si fara perspective e nevoie la Bistrita, atata vreme cat exista extensii ale unor universitati de prestigiu precum UBB si UTCN care si-au castigat un renume in invatamantul universitar romanesc si chiar mondial. De aceea, solutia cea mai eficienta si inteleapta este construirea unui campus universitar modern la Bistrita care sa uneasca laolalta Extensiile Universitare imprastiate in prezent prin tot orasul in spatii improvizate, fapt pentru care, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale au discutat foarte mult ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita, nu s-a facut nimic pana acum.Un astfel de Campus Universitar ar putea sa includa si cladiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizata la standarde internationale. Toate acestea ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. In concluzie, nu o noua universitate obscura este necesara pentru Bistrita. De aceea, autoritatile trebuie sa sprijine extensiie UBB si UTCN prin construirea unui campus universitar modern. Ba mai mult, extensia UBB de la Bistrita ar putea fi dezvoltata prin infiintarea unei facultati de biologie, avand in vedere ca in 2014 Universitatea Babeș-Bolyai(UBB) a câștigat definitiv și irevocabil în instanță castelul Bethlen Arcalia din județul Bistrița-Năsăud din satul cu același nume, comuna Șieu-Măgheruș, impreuna cu parcul dendrologic in suprafata de 16,5 ha (cu cca 150 de specii botanice autohtone şi exotice) , unde inca din 1963, timp de trei decenii a functionat Centrul de Cercetari Biologice. Prin urmare, acum ar putea fi reanfiintat Centrul de Cercetari Biologice, constituind în acelaşi timp o bază pentru practică a studenţilor unei viitoare facultati de biologie a extensiei UBB Bistrita.

16/11/17 14:32
Profesor

Sa nu fim naivi. Andrei Marga are anumite interese personale in legatura cu infiintarea Univrtsitatii autonome "Liviu Rebreanu" la Bistrita si desfintarea extensiilor. Prin 2012, la incheierea celui de-al 2-lea mandat de rector al UBB, acelasi Marga, avea cu totul alta viziune asupra extensiilor universitare, spunand ca : "că noul rector al UBB va avea responsabilitatea de a asigura ameliorarea premiselor materiale ale vieții studenților și sporirea veniturilor personalului didactic, dezvoltarea structurii multiculturale, consolidarea colegiilor universitare (extensiilor) din teritoriu și a structurii comprehensive a UBB — ce include științele naturii, economice, sociale, tehnice, juridice, teologie, precum și studii filologice și de artă teatrală și cinematografică."
Asadar, se naste intrebarea, cand a fost mai sincer si mai lucid Andrei Marga, atunci cand vorbea despre "consolidarea extensiilor" sau acum cand doreste desfiintarea lor?

16/11/17 15:55

Să fim serioşi, Marga dorea o secţie de "calorifilosofie", iar păr. Feier de "pelaslologie, cumanologie, absurdologie istorică"

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]