LA JOSENII BÂRGĂULUI FOLCLORUL ESTE LA LOC DE CINSTE

Încheierea anului 2009 arată că acesta a fost extrem de rodnic pentru activitatea culturală desfăşurată la nivelul comunei Josenii Bârgăului, unde putem constata bogăţia evenimentelor folclorice, aflate în plină efervescenţă. Acest lucru a fost posibil prin alcătuirea unui program riguros, susţinut de membrii ansamblului conduşi de Maria Moldovan Gavri, cu ajutorul neprecupeţit şi constant al Consiliului Local, Primăriei şi al inimosului primar Tudorel Ciotmonda.

Prima mare sărbătoare anuală a folclorului bârgăuan este Festivalul „Alaiul Nunţilor de pe Bârgău”, desfăşurat alternativ în comunele bârgăuane de acum patru decenii. În anul 2009 această mare sărbătoare a avut loc în comuna Josenii Bâgăului.

Obiceiurile şi tradiţiile nunţilor bârgăuane sunt printre cele mai vechi, avându-şi originea în “alae”-le romane, dovada vie până astăzi fiind însăşi prezenţa călăreţilor cu clopuri simbolizând coifurile de luptă, steagul cu zurgalăi al “stegarilor” care dă tonul, urmat de cântecul druştelor şi al ceteraşilor, dar mai ales poziţia “în picioare” a nuntaşilor în carele de nuntă, ce formează “Alaiul nunţilor de pe Bârgău”.Acest străvechi şi original obicei al nunţii, păstrat nealterat în ţinutul bârgăuan, a fost transpus într-un adevărat festival al datinilor care se desfăşoară, începând din februarie 1969, în principiu anual dar cu intermitenţe, pe o imensă scenă a uliţelor satelor bârgăuane, iniţial extinsă până la Bistriţa. Alaiul nunţilor este un grandios spectacol live, care cuprinde obiceiurile nunţii, cu ritualuri şi texte nescrise, păstrate în memoria bătrânilor, dar şi reactualizate în pas cu noutăţile epocii, devenind o adevărată cronică vie a datinilor, portului şi ritualului nunţii româneşti, cu specific bârgăuan. Desfăşurat alternativ, în fiecare dintre comunele bârgăuane, festivalul nunţilor din acest an a avut loc în comuna Josenii Bârgăului, în organizarea Primăriei, Consiliului local, Căminului cultural şi a Centrului Judeţean de Cultură Bistriţa – Năsăud.

Au participat alaiul de nuntă din Bistriţa Bârgăului, condus, în calitate de nănaş, de însuşi primarul Vasile Laba, şi instruit de Camelia Hulpe, alaiul din Prundu Bârgăului, condus de Ioana Suciu, directoarea Căminului cultural şi instruit de Florin Flămând şi Dumitru Ciupa, care s-au întâlnit în comuna gazdă cu alaiul de nuntă din Josenii Bârgăului, organizat de Tudorel Ciotmonda, primarul comunei, Mirela Baciu şi Maria Moldovan Gavri, instructorul artistic.

Mirii din Bistriţa Bârgăului au fost Ionuţa şi Mihai Ciungan, nănaşii Cristina şi Vasile Laba, Sabina şi Vasile Belei, Mariana şi Vasile Năuc, Marioara şi Ştefan Hogiu, iar socrii Măriuca şi Simion Buta, Maria şi Ioan Vidican. Mirii din Prundu Bârgăului au fost Monda Ionuţa şi Leon Gâvan, nănaşii Teodora şi Dumitru Greab, Lucica Ruscău şi Bălan Ioan, iar soacra mare Măriuca Bălan. Nuntaşii din Josenii Bârgăului au avut ca miri pe Ancuţa Ursu şi Cosmin Hogiu, nănaşi pe Simona Cordovan şi Niculai Urs, Ionela Varga şi Ionuţ Dan, părinţi pe Uţa şi Viorel Trifan şi corceriţă pe Ioana Matei.

După parada alaiurilor de nuntă, pe şoseaua comunei Joseni, nuntaşii s-au adunat în curtea şcolii, unde ritualul nunţii bârgăuane s-a desfăşurat pe scenă, în prezenţa unei numeroase asistenţe. Fiecare alai a prezentat secvenţe ale ritualului de nuntă. Astfel, Alaiul din Bistriţa Bârgăului a prezentat "tocmala", nuntaşii din Prund s-au produs prin "chematul druştelor la nuntă", "datul colacului la soacra mare", "datul cămăşii la mire" şi "găina", iar Alaiul din Joseni a ranspus pe scenă "furatul miresei" şi "strânsul în colac".

Desfăşurarea scenică a alaiurilor de nuntă a beneficiat de participarea ca moderatori a unor mari specialişti, Alexandru Pugna şi Emilia Ometiţă, cu ajutorul cărora obiceiurile nunţii au evoluat la adevărata lor valoare, dar trebuie să fie apreciate, în primul rand, strădania şi devotamentul instructorilor celor trei mari alaiuri bârgăuane, precum şi a tuturor participanţilor care au dat viaţă frumoaselor obiceiuri.

Spectacolul de la Joseni s-a încheiat cu recitalul unor solişti de mare valoare, invitaţi, precum bănăţeanul Traian Jurchelea şi bistriţeanul Mircea Simionca, acompaniaţi de muzica grupului “Balada”, care au dat viaţă cântecului şi jocului.

Alaiul nunţilor de pe Bârgău, la ediţia din 2009, a fost o mare reuşită, la care, alături de sutele de spectatori şi artişti populari, au participat şi lideri ai celor mai reprezentante partide politice, cu ajutorul neprecupeţit al cărora sperăm ca frumoasele tradiţii folclorice să se menţină în viitor.

La marea sărbătoare folclorică „Festivalul de la Prislop”, care a început acum patru decenii, organizată şi în anul trecut, de către conducerile judeţelor Maramureş, Suceava şi Bistriţa-Năsăud, respectiv de preşedinţii Consiliilor Judeţene au urcat pe scena de la Prislop şi ansamblurile bârgăuane din Susenii, Josenii şi Pundu-Bârgăului, în originalele costume populare, prezentând cele mai frumoase cântece şi dansuri, din repertoriile proprii, obţinând numeroase aplauze şi lăsând o deosebită impresie.

„Flori Bârgăuane” la Runcu Salvei

Ansamblul folcloric „Flori Bârgăuane” din Josenii Bârgăului, a participat, duminică 23 august 2009, alături de „Pană de Păun” din Telciu, „Somesul” din Beclean, „Mureşul din Târgu Mureş, Fanfara de la Dej şi „Roata” din Runcu Salvei, la sărbătoarea de la Căminul Cultural din Runcu Salvei, cu ocazia primei ediţii a sărbătorii satului, întitulată "Zilele culturale ale comunei Runcu Salvei".

Manifestarea a debutat după săvârşirea liturghiei, prin lansarea a două cărţi, scrise de runcani: "Casa Teslarului" a preotului Ioan Pintea, volum apărut la Editura Cartea Românească în 2009, prezentat de George Vasile Dâncu şi "Slove rurale", apărut la editura clujeană Eikon, tot în 2009, autorul acesteia fiind poetul ţăran Vasile Dâncu, despre carte vorbind scriitorii Constantin Cubleşan şi Nicolaie Bosbiciu.

Runcul Salvei, satul cu dealuri între dealuri, este un adevărat izvor de şcoală literară, din care au ţâşnit patru membri ai Uniunii Scriitorilor.

La această întâlnire a fiilor satului, Vasile Dâncu, poetul de la Runc, cel care a locuit, din totdeauna, într-o casă de pe unul dintre dealurile comunei, de unde s-a încumetat a relua periplul lui Cristofor Columb, peste mări secate, sau a încercat să lupte cu morile de vânt, dar şi cu gândul la Homer, a primit Titlul de Cetăţean de Onoare. Poetul „ţăran” – după cum se şi mândreşte atunci când i se spune - este primul cetăţean de onoare al comunei natale.

Dansurile şi cântecele ansamblurilor prezente, la această manifestare, între care şi „florile bârgăuane”, au adus omagiul lor poetului Vasile Dâncu de la Runc, autorul mai multor volume de versuri dar şi a unei recente poezii, întitulată „Cântec”, din care reproducem în continuare.

Cu aripa ce vine/ voi zbura departe,/ zbor invizibil,/ zbor fără motor/ nu va fi radar/ să-l poată detecta./ Voi lăsa aici/ invidii şi dorinţe/ şi satul cu dealuri/ demne ca-mpăraţii./ Un dangăt de clopot/ mă va însoţi un timp,/ dar nici o plecare/ nu schimbă peisajul./ Se vor zidi case,/ se vor planta livezi/ mai de folos ca lupta/ cu morile de vânt.

Poetul Vasile Dâncu, din Runcu Salvei, a împlinit 70 de ani, în 11 mai 2009, dar a rămas tânăr şi stăpân pe „cântecele” sale, punţi spirituale necesare călătoriilor imaginare către învingerea spaţiului şi timpului.

„Josenii în sărbătoare”,

O altă mare manifestare culturală a fost „Josenii în sărbătoare”, desfăşurată duminică 18 octombrie 2009, când a avut loc cea de a IV-a ediţie, în condiţii de criză. Manifestarea, întitulată cultural – religioasă, nu a fost deloc în criză, din contră a avut un foarte bogat program artistic, debutând cu o scurtă slujbă oficiată de preotul paroh al comunei şi cel al satului Strâmba, aparţinător de Josenii Bârgăului. A lipsit însă Colocviul Cultural „Josenii Bârgăului, o nestemată a Ţării Bârgaielor”, care a fost, cu adevărat, o sărbătoare culturală, de suflet, a spiritualităţii bârgăuane, desfăşurată în două din ediţiile anterioare ale zilelor de sărbătoare ale Josenilor, frumoasa comună aşezată la mijlocul văii, care a fost atunci capitala culturală a bârgăuanilor.

Primarul comunei, Tudorel Ciotmonda, a oferit diplome de onoare şi suma de 500 lei pentru fiecare dintre familiile care au împlinit 50 de ani de căsnicie, după cum urmează: Florentina şi Teodor Chiuzan, Floarea şi Dănilă Baciu, Domnica şi Ioan Filipoi, Victoria şi Grigore Moldovan, Damian Gănău şi soţia, Ioana şi Dănilă Condrea, Maria şi Echim Cucu, Ioana şi Ezechil Mare, Iulia şi Teodor Stoda.

Au mai fost oferite diplome persoanelor longevive din comună, după cum urmează: Maria Hangan (90), Maria Corciu (97), Maria Rău (100) şi Ioan Pop.

Cu toate că semnele iernii, care au sosit în ultimele zile premergătoare serbării, bârgăuanii şi invitaţii lor, dintre care nu au lipsit fruntaşii partidelor politice, au umplut la refuz curtea Şcolii Generale, unde scena amenajată în aer liber a fost o adevărată flacără ce a încălzit atmosfera şi a luminat chipurile spectatorilor, până seara târziu.

Dansurile şi cântecele, care au făcut să răsune Bârgăul, au fost interpretate de următoarele ansambluri folclorice: „Flori Bârgăuane” Josenii Bârgăului, care s-a prezentat cu trei generaţii de artişti, având ca solişti vocali pe Paula Tănase, Maria Moldovan – Gavri, cărora li s-a alăturat marele artist Ioan Lazăr, fiu al satului, care a susţinut un adevărat recital, de zile mari, cucerind furtunoase aplauze. Au urmat dansatorii Simion Ştefănuţ şi Diana Bartoş, de la Clubul Floris, apoi „Dor Transilvan” Cluj-Napoca, „Balada” Bistriţa, „Arcanul” Fundu Moldovei, Suceava, „Mureşul” Târgu Mureş, „Dor Românesc” Bistriţa, „Bârgăul” Susenii Bârgăului, cantautorul Florin Săsărman şi grupul Viorel Simionca.

Organizată de Primăria comunei Josenii Bârgăului, primar Tudorel Ciotmonda şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa – Năsăud, director Nicolae Gălăţean, manifestarea prilejuită de Zilele Josenilor, ediţia a IV-a, 2009, a fost o sărbătoare reuşită.

Niculae Vrăsmaş

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]