Medalion la 70 de ani ! Modelul unei preotese din Bistriţa-Năsăud iubită de comunitate ! O dăscăliţă ce i-a învăţat pe tineri dragostea de ţară şi puterea credinţei

LA MULŢI ANI, DOAMNA JENI JAUCA !

A avut şansa de a intra în lume şi viaţă într-o comunitate, cea de la Joseni şi într-o familie, cea a lui Nicolae şi Floarea Trif, în care rolul, locul şi importanţa şcolii, a educaţiei au fost din totdeauna unanim recunoscute, învăţătura fiind considerată o deprindere folositoare şi de mare preţ. Nu întâmplător fiii comunităţii s-au afirmat în toate domeniile vieţii economice, sociale, culturale, ştiinţifice, religioase şi nu numai. Pilduitoare în acest sens este activitatea desfăşurată de inginerul Liviu-Valer Guţiu (13.03.1932 - 8.08.2017), fost director al Anteprizei de Construcţii Hidroenergetice Siret-Bacău, de al cărui nume, eforturi şi pricepere e legată realizarea marilor obiective ale hidroenergeticii româneşti, începând cu Amenajarea de la Bicaz - Centrala Hidroelectrică “Dimitrie Leonida“ (Stejarul), continuând cu salbă de hidrocentrale de pe Bistriţa, cu amenajarea de la Stânca-Costești pe Prut şi până la Staţia de pompe Cernavodă, Canal Evacuare Apă Caldă de la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă, Centrala Hidroelectrică de pe același amplasament și lucrările de organizare de șantier din ansamblul nuclear-energetic. În domeniul agricol, un reprezentant de seamă al comunităţii, inginerul Sbârcea Tiberiu Sergius, specialist agricol de marcă, şi-a dovedit calităţile profesionale în unităţi de producţie precum şi în funcţiile de director al I.A.S. Batoş, ulterior al I.L.F. Mureş. Un alt confrate de al său, inginerul Mititean Pop Valentin, fost primar al comunei, ulterior director al Direcţiei pentru agricultură Bistriţa-Năsăud a demonstrat şi demonstrează prin producţiile de fructe şi flori obţinute an de an cu care contribuie la menţinerea sănătăţii şi buna dispoziţie a semenilor că e priceput nu numai să dea sfaturi şi îndrumări de specialitate, dar şi că e un pasionat al activităţilor concrete de producţie. Şcoala de la Joseni a dat o întreagă pleiadă de profesori temeinic pregătiţi precum: Leon Hogiu, Pavel Purcelean, Ioan Lazar, care ani în şir au îndeplinit responsabilităţi pe linia coordonării activităţiilor educative şi cultural-artistice la nivelul unităţii noastre administrativ-teritoriale şi în afara acesteia: Virgil Guţiu (la fosta Regiune Cluj - n.n.), Victor Andreica (în judeţul Buzău - n.n.), Aurel Cotu (în judeţul Sibiu - n.n.). Acestora li se adaugă numeroasele personalităţi recunoscute precum: poetul, prozatorul, traducătorul şi eseistul Aurel Rău, deţinător al Premiului Academiei Române pentru poezie şi al Premiului pentru traducere acordat de Uniunea Scriitorilor, criticul literar, eseistul şi poetul Ion Oarcăsu (22 iunie 1925 - 9 martie 2000), verişorul şi totodată naşul de botez şi cununie al doamnei Jeni, conf. univ. dr. Livia Titieni, de la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, conf. univ. dr. Vasile Ştirbu, de la Universitatea de Nord Baia Mare - Facultatea de filologie, publicişti precum Adrian Mănarcă, care în calitatea sa de redactor, secretar general de redacţie, redactor şef adjunct, iar ulterior de redactor şef al celui mai ştiut şi apreciat cotidian al judeţului Bistriţa-Năsăud Ziarul "Răsunetul" (înainte de 1989 "Ecoul") a reuşit să ţină sus ştacheta de profesionalism al acestuia. Adversar înverşunat al sterotipiilor în gândire, cultură şi acţiune a ţinut să-şi aniverseze pe 1 decembrie 2018 ziua de naştere odată cu Centenarul Marii Uniri, prin lansarea volumului Istoria adevărată este scrisă numai de popor; jurişti : Silviu Luncan, fost consilier juridic la Senatul României, ulterior şef al Secţiei juridiscţionale şi vicepreşedinte al Curţii de Conturi a României, Oprea Iuliu Nicolae, (1930-1993), fost preşedinte al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, medici: conf. univ. dr. Ioan Parasca, Dr. Anton Constantin, medic primar medicină internă, Dr. Dumitru Someşan, medic primar ortopedie-traumatologie, Dr. Titieni Dan, medic primar obstretică-ginecologie, Dr. Someşan Simion-Grigore, medic medicina de familie, Dr Budăcean Silviu (1920-2009), fost coleg de clasă cu M.S. Regele Mihai; magistraţi: Colţea Lucian, Ţarcă Tiberiu, Ioan Someşan; militari: Paul Leon Andreica, Dumitru Bîltag, Toma Someşan, Titus Hogiu, Ioan Mânzat, Ilie Vrâncean, Dumitru Hogiu, Ioan Monda, Dr. în fizică nucleară Lidia Purghel, deţinătoarea Premiului Academiei Române, Dr. ing. în chimie Paul-Cosmin Boar (cu doctorat susţinut, în 2017, la Universitatea din Leipzig-Germania), Dr. în teologie ortodoxă Cristian Iulian Ciobanu, (cu doctorat susţinut, în iulie 2013, la Universitatea Creştină Ortodoxă ”Aristotelios“ din Salonic-Grecia ), artişti: Pop Sabin (1912-1974), actor la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, la Iaşi, Bârlad şi Brăila, sportivi: Adina Rognean, componentă a lotului naţional de fotbal femenin, Luţu Cherecheş, fost jucător al echipelor de fotbal Gloria Bistriţa şi Minerul Baia Sprie, handbalistele Ileana Morar şi Mititean Pop, atleta Silvia-Georgeta Borgovan, numeroşi ingineri, economişti, cadre didactice în învăţământul preuniversitar şi alţi specialişti din toate domeniile de activitate. Comunitatea bârgăoană s-a remarcat şi se remarcă din totdeauna în primul rând prin vrednicia oamenilor săi, în dubla lor ipostază de excelenţi producători agricoli şi totodată de creatori şi producători de bunuri dintre cele mai diverse începând cu mic mobilier, canapele, covoare populare, articole de artizanat şi nu numai. Măiestria dovedită în conducerea maşinii sau tractorului, în folosirea utilajelor, ce le uşurează munca şi viaţa e întrecută doar de uşurinţa cu care operează pe tastatura computerului, laptoptopului sau smartphonului. Evoluţia şi progresele înregistrate în cei aproape două sute de ani de şcoală românească se regăsesc în conduita, bunătatea, onestitatea, corectitudinea, modestia şi atitudinea de zi cu zi a localnicilor. Oricine descinde aici şi în general pe meleagurile bistriţeano-năsăudene, chiar dacă nu e cunoscut, este întâmpinat cu bineţe, cu formulele obişnuite de salut: Bună dimineaţa !, Bună ziua !, Bună seară !, după caz, Hristos a înviat ! (între Sfintele Paşti şi Înălţarea Domnului – n.n.), Hristos s-a înălţat ! (între Ispas şi Rusalii – n.n.), are parte de urări de genul: Doamne ajută !, Domnul să vă aibă în pază şi ocrotească !, Noroc, sănătate, numai bine !, este invitat pentru a ajunge cât mai repede la destinaţie să urce în căruţă sau maşină cu formula:" Hai sus, că doar tăt într-acolo merg şi nu s-or rupe roţile!". Dacă te numeri printre cunoştinţele mai vechi, ori dacă ţi-ai câştigat simpatia eşti invitat în casă şi omenit cu pită, cu slănină, caş, cu o părădaisă, cu fructe, cu ce are omul repede la îndemână, cu un pahar de ginars de 55 ° pe care dacă îl beai îi resimţi aproape imediat efectele în toate încheieturile, iar dacă mai treci şi testul de credibilitate poţi să-i rămâi amic pentru întreaga viaţă. Dacă decidenţii noştri ar dori, ar putea găsi aici surse de inspiraţie, repere şi valori pentru proiectele şi deciziile lor prin care vor să ne lumineze pentru că după cum glăsuieşte până şi un îndrăgit cântec din folclorul zonei: "cine-i om de omenie, nu grăişte ce nu ştie " şi " a ci domn îi o întâmplare", iar " a ci om îi lucru mare !". Familia doamnei Jeni a susţinut şi sprijinit din totdeauna instituţiile fundamentale ale comunităţii - şcoala şi biserica - în îndeplinirea misiunilor lor educative şi în activităţile desfăşurate pentru menţinerea, afirmarea, întărirea unităţii şi promovarea intereselor neamului. În condiţiile grele a ocupaţiei horthyste a acestei părţi româneşti de ţară şi atmosferei tensionate create de arestarea, condamnarea şi privarea de libertate , în perioada 12 ianuarie 1942 - 1 iunie 1943, a părintelui Ioan Buzdug, parohul locului, acuzat de comiterea infracţiunii de "ofensă adusă naţiunii maghiare" Nicolae Trif a devenit principalul animator al organizării şi înfiinţării unui cor mixt având un repertoriu curajos şi mobilizator alcătuit din cântece naţional patriotice şi religioase. Acesta a fost condus de părintele protopop iconom stavrofor Augustin Pop, de la Mijlocenii Bârgăului, care a administrat parohia, fapt confirmat şi de o fotografie dăruită de bunul părinte familiei Trif, datată 22 august 1943. Atitudinea sfidătoare a părintelui Augustin Pop n-a fost uitată şi a contribuit cu siguranţă la adoptarea deciziei ocupanţilor din noaptea de 09/10 octombrie 1944, când l-au ucis mișelește prin împușcare la Prundu Bârgăului împreună cu alți șase locuitori de frunte al zonei, iar cadavrelea lor au fost aruncate într-o groapă comună, unde au fost descoperite în dimineața următoare de armatele române șio aliate eliberatoare. Părintele a fost singurul care a reușit după împușcare să înșele moartea hâdă, să revină la viață și să se salvee printr-o minune Dumnezeiască, cu ajutorul credinței şi iscusinței. O atitudine favorabilă a adoptat familia Trif şi faţă de slujitorii şcolii. Astfel, deşi nu avea spaţiu locativ excedentar, ani buni a acordat găzduire la două tinere repartizate la şcoala din comună, respectiv unei profesoare de matematică şi fostei contabile ( după 1990, a îndeplinit funcţia de director al Sucursalei judeţene CEC Bank Bistriţa-Năsăud – n.n.), care la încetarea raporturilor de locaţiune a ţinut să-şi manifeste gratitudinea consemnând pe o fotografie dăruită familiei: "Cu mult drag din partea celei care v-a stimat, apreciat şi poate stingherit uneori în decursul celor 27 luni". Principalul domeniu în care părinţii şi-au demonstrat vrednicia a fost cel al faptelor şi actelor concrete pentru că: " ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită ş, la nevoie, cu jerfă", după cum glăsuieşte o zicere a unui clasic al literaturii noastre. Tatăl, un bârgăoan falnic, deosebit de harnic şi cu o incredibilă rezistenţă la efort fizic prelungit, ani în şir a avut o dublă calitate: cea de gaterist la fabrica de cherestea de la Bistriţa Bârgăului şi concomitent de vrednic gospodar al comunităţii, chiar dacă aceasta l-a obligat să îndeplinească tot câte două norme/zi. Una la fabrică, la care ajungea străbâtând pe jos sau cu bicicleta, de multe ori pe furtună şi vreme rea, prin viscol şi nămeţi, câte zece km şi unde încerca să se facă cât mai util, să valorifice cât mai judicios şi eficient masa lemnoasă asigurată de confraţii din parchetele de exploatare forestieră, iar cea de-a doua, după ce se reîntorcea acasă. Îmbuca ceva, după care lua, după caz, coasa, furca, grebla, sapa, uneltele de grădinărit ori vermorelul în spate şi făcea alţi 5-6 km până la: oltonii din "Părăuanul", "Holog", Capul Câmpului", "Grădina din Tinişoara", la holda din "Şes", mălăiştea de la Rus, grampirii de pe "Obrejă", trifoiul din "Poduri" uneori chiar până în Tablă, la Arinii saşilor, la Dorolea, unde trudea până târziu în noapte la diverse treburi. Revenea ostenit fără însă să se plângă vreodată. Dacă era posibil, încerca să se dreagă cu o bere sau cu o tărie mică, fără să supere pe cineva, iar a doua zi şi în următoarele fresh, cu forţe proaspete îşi relua, după acelaşi tipic, îndeletnicirile cotidiene. Duminica o dedica cercetării Casei Domnului. În vârf de campanie, îndeosebi la căpălit, la polog, la secerat, la strânsul merelor, mălaiului, grampirilor era acompaniat îndeaproape de consoartă, o femeie pricepută la orice, cu deprinderi practice moştenite de la Moldovan Costan, tatăl său, rotarul comunităţii. Aceasta dădea de fiecare dată curs invitaţiei soţului, chiar dacă era ostenită şi învăluită până peste cap încât abia prididea cu multitudinea de treburi casnice, cu asigurarea menajului pentru o familie compusă din şase persoane, cărora de la o vreme li se adăugase cele două chiriaşe, cu munca în grădinuţă, cu îngrijirea animalelor, cu ţesutul de procuţe, păretare, cergi, verinci şi nu numai. Uneori părinţii apelau şi la cilezi pentru a da o mână de ajutor, dar unii dintre ei nu păreau prea încântaţi şi se lăsau mai greu convinşi, invocând că: "holda înţeapă", că "au de învăţat", "nu rezistă la arşiţă", "sunt trudiţi" ori n alte motive. Dădeau curs invitaţiei doar atunci când n-aveau încotro. În schimb la carte, toţi cilezii familiei au fost neîntrecuţi. La aceasta a contribuit cu siguranţă şi faptul că au avut şansa de a învăţa sub îndrumarea unor profesori precum: Liviu Mănarcă, Traian Mazilu, Virginia Parasca, Leon Parasca, Nicolae Fonogea, Lucreţia Fonogea, Valer Tâmpănar, Cotu Palagia, Dumitru Vrâncean din generaţia de aur a Joseniului, dascăli dedicaţi trup şi suflet şcolii şi misiunii lor educative. Fiul, Eugen Trif, (5 august 1942 - 9 martie 2000) a urmat şi absolvit în calitate de şef de promoţie Facultatea de teologie ortodoxă de la Sibiu. După absolvire i-a succedat în funcţie părintelui protopop iconom stavrofor Augustin Pop, de la Mijlocenii Bârgăului. Sora sa, Livia a urmat şi absolvit Şcoala Tehnică Horticolă Bistriţa, în calitate de şefă de promoţie, fiind unica şefă de promoţie cu medii de 10 la toate materiile. După absolvire, a lucrat în cercetare, până în 1990 în cadrul Laboratorului Central de Carantină Fitosanitară Bucureşti sub coordonarea Dr. ing. Ilie Vonica, iar ulterior la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa sub îndrumarea Dr. ing. Nicolae Minoiu, secretarul științific al stațiunii, profesor asociat la Universitatea de Științe Agricole Cluj-Napoca, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești“, iar ulterior a Dr. ing. Maxim Aurel, în prezent profesor la Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Jeni, mezina familiei a urmat Liceul "Radu Petrescu" Prundu Bârgăului şi Facultatea de filologie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, După absolvire a predat mai bine de trei decenii şi jumătate ani acolo unde a fost nevoie pentru că a considerat că: ˮfiecare copil trebuie să aibă o șansă de realizare profesională, prin educație, prin intermediul școlii". Debutul profesional şi l-a făcut la Şcoala Gimnazială Mureşenii Bârgăului. A continuat apoi la cea de la Blăjenii de Jos, iar din 1979 şi până la pensionare la Liceul "Radu Petrescu" Prundu Bârgăului, unde a învăţat, a devenit colegă cu unii dintre foştii săi profesori şi colegi şi unde s-a afirmat. A încercat să-şi convingă elevii că scrisul, cunoştinţele de limbă reprezintă cartea de vizită a fiecăruia dintre ei indiferent de cariera pe care o va îmbrăţişa. De aceea, a căutat să le insufle dragoste şi să le stimuleze interesul faţă de materia predată. Pentru dezvoltarea dragostei elevilor faţă de meleagurile natale, faţă de neam şi ţară a pus accent pe integrarea elementelor de istorie literară locală în programa şcolară, începând cu variantele locale ale Baladei Mioriţa, Tetraevangheliarul slavo-român din 1511 de la Biserica ortodoxă română cu Hramul "Sfântul Nicolae" de la Rusu Bârgăului, creaţiile lui Vasile Bob Fabian, Andrei Mureşanu, autorul Imnului Naţional (n. la 16 noiembrie 1816 în familia Todor Moroşan şi Iftimia născută Sărăţan - 12 octombrie 1863 Braşov ), George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Ion Th. Ilea, Aurel Rău, Ion Oarcăsu, Dinu Flămând, Valentin Raus, George Vasile Raţiu, episodul bârgăoan (1952 - 1954) al scriitorului Radu Petrescu şi cel al scriitoarei Virginia Brănescu din anul şcolar 1955/1956. Le-a oferit elevilor posibilitatea de a-şi întregi şi îmbogăţi cunoştinţele cu ocazia vizitelor efectuate la Casele memoriale "Ion Pop Reteganul " de la Reteag, comuna Petru Rareş, "Andrei Mureşanu" din Bistriţa, "George Coşbuc" din comuna Coşbuc (Hordou), "Liviu Rebreanu" de la Prislop, Muzeul "Cuibul visurilor din comuna Maieru, la colecţiile muzeale de la Livezile, Josenii Bârgăului şi Tiha Bârgăului. În condiţiile schimbărilor rapide din lumea contemporană a dovedit deschidere şi a cointeresat elevii să apeleze la mijloace moderne la tehnologia digitală, la conexiunile la internet, ce permit obţinerea aproape instant a informaţiei. I-a convins că astăzi e foarte important să şti unde să cauţi, cum să obţi, în sistem on-line ori în ediţie printată ( manuale, cursuri, prelegeri, publicaţii ştiinţifice, literare) şi mai ales cum să valorifici informaţia. Nu mai putem opera cu informaţii perimate şi nici să utilizăm tăbliţa de ardezie, să scriem cu pană de gâscă ori de trestie cu cerneală de funingine ori de vişin ca la începuturile şcolii româneşti. În condiţiile în care a problema creşterii performanţei în educaţie e abordată în principal prin prisma necesităţii creşterii finanţării, a fondurilor alocate consideră că ar trebui luate în considerare şi să constituie obiect de preocupare şi celelalte elemente ce pot concura la aceasta. În 2018, s-a dovedit a fi eficientă o măsură destul de simplă luată de autorităţile locale şi operatorii feroviari din zonă aceea de a asigura corelarea mersului trenurilor de călători cu programul instituţiilor educative. În acest fel, sute de elevi şi studenţi de pe Valea Bârgăului şi din alte zone limitrofe municipiului Bistriţa au avut şi au posibilitatea de a urma în condiţii lesnicioase liceele, şcolile postliceale sau facultăţile din municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru creşterea performanţei profesionale, în opinia sa, devine foarte actuală şi necesară problema realizării unei concordanţei depline dintre gradul de cultivare al absolvenţilor şi beneficiile sale sociale, şansele de reuşită trebuind să se bazeze exclusiv pe criterii de competenţă. Educaţia din procesul instructiv-educativ a fost în chip fericit completată şi întregită prin activităţile moral religioase realizate de părintele paroh iconom stavrofor Ioan Jauca din Parohia Ortodoxă Română nr.1 Prundu Bârgăului, soţul său, vrednic şi vajnic slujitor şi apărător al credinţei, al bisericii naţionale şi al neamului nostru românesc. De aceea, au fost şi sunt îndrăgiţi şi preţuiţi nu numai de cei pe care i-au învăţat, ci şi de întreaga comunitate. Pentru strădanii şi eforturi merită să-i adresăm d-nei Jenea, cu ocazia aniversării zilei de naştere cât şi părintelui cu prilejul zilei onomastice de Sfântul Ioan Botezătorul şi şi Noului An 2019 sincere şi călduroase felicitări, urări de sănătate şi fericire alături de cei dragi de acasă şi din afară precum şi tradiţionalul La mulţi ani ! Felicitări D-nei Jeni pentru care trecerea ireversibilă a anilor, ce se adună fără să o putem opri, s-a făcut merituos şi cu folos. A pregătit, sprijinit şi ajutat sute şi sute de fiinţe, cărora le-a eliberat şi certificat o importantă carte de vizită pentru viaţă constând din cunoştinţe temeinice de limba şi literatura română.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]