Sfânta Maria la Mănăstirea Piatra Fântânelelor

Peste o mie de credincioşi, din apropiere sau mai de departe, au luat parte la rugăciune, cu ocazia hramului din acest an al Sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, de la Mănăstirea Piatra Fântânelelor, unde slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de un sobor de preoţi, de pretutindeni, având răspunsuri de la strană intonate prin glasul maicilor din corul mănăstirii. În cuvântarea sa, înaltul ierarh a prezentat, în detaliu, rolul şi importanţa marii sărbători a Naşterii Maicii Domnului şi a rostit un mobilizator îndemn de învăţătură şi credinţă pentru toţi cei prezenţi.

Ziua de 8 septembrie este sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului sau Sfânta Măria Mică, prima mare sărbătoare a anului bisericesc ortodox, una dintre cele patru închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, alături de Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august), care reprezintă hramul mai multor biserici şi mănăstiri.
Mănăsirea de maici de la Piatra Fântânelelor, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, este condusă de Stareţa Pamfilia Solcanu având ca părinte duhovnic pe Gavril Horst, aparţine, pe linie Administrativ – Bisericească, de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, din cadrul Mitropoliei Ardealului, Crişanei şi Maramureşului.
Situată la graniţa dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava, în Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului, la o altitudine de circa 1.200 metri, într-un loc de o rară frumuseţe, Mănăstirea a avut, încă de la înfiinţare, o viaţă monahală dusă de călugări până la trecerea ei ca biserică de mir, prin Decretul nr. 410/1959, când a devenit biserică parohială şi i-a fost schimbat hramul cu Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. După evenimentele din 1989, mănăstirea a fost reînfiinţată pentru călugări, iar de la 10 aprilie 1995 a devenit mănăstire pentru maici, reluându-şi vechiul hram „Naşterea Maicii Domnului”.
Aşezată într-un loc de o rară frumuseţe, la trecătoarea spre Moldova a Carpaţilor Orientali, în fiecare an, la hramul mănăstirii şi în marile sărbători religioase, lăcaşul de cult este asaltat de miile de credincioşi din întreaga Ţară a Bârgaielor, din localităţile apropiate ale judeţului Suceava şi chiar mai de departe.
Satul Piatra Fântânelelor (numele corect al localităţii, după sigiliul din 1929 al mănăstirii, n.n.) a fost proiectat a se realiza încă din anul 1813, sub comanda Regimentului II de graniţă năsăudean care a lansat un apel românilor din aşezările vecine să se stabilească în acest loc oferinduli-se pământ şi pădure, pentru a popula şi apăra această importantă poartă de trecere spre Bucovina. Aşezarea s-a realizat însă mult mai târziu, abia după construirea unei biserici, începute în 1928, la un deceniu după Marea Unire, prin iniţiativa omului de acţiune Vasile Lazurcă, căruia i s-au alăturat peste 100 de familii ale credincioşilor ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului din Bistriţa.
Primul stareţ al mănăstirii a fost protosinghelul Vasile Luncan, venit de la Schitul Durău, care a păstorit aici până la moarte, fiind înmormântat în 2.06.1969 lângă altar.
Biserica este înzestrată cu obiecte de valoare artistică, între care icoana „Maicii Domnului cu Pruncul” pictată în 1914 şi adusă de de la Sfântul Munte Athos de către Ieromonahul Ilarion Mareş, înmormântat şi el lângă mănăstirea Piatra Fântânelelor. În biserică mai sunt icoane vechi pictate, care au fost donate la 15 iulie 1949 de studentul Andrei Pavel Neuc, achiziţionate de tatăl său adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul primei opere româneşti din Cluj, dar şi picturi ale lui Alexandru Cristea.
La 8 septembrie 1994 aşezământul a primit vizita canonică a vrednicului de pomenire mitropolitul Bartolomeu care a pus piatra de temelie a noilor construcţii pentru lăcaş de cult, constând din ample lucrări de extindere, azi în curs de finalizare.
În decursul anilor Mănăstirea de la Piatra Fântânelelor a devenit un adevărat simbol al ortodoxiei româneşti, unde a fost realizată ridicarea unei cruci, amplasată pe stânca vulcanică de deasupra clopotniţei vechi, pe un teren atribuit de Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului, lucrările fiind susţinute de Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud. Această înaltă cruce lumineză în toate zările credinţa noastră ortodoxă.
La sărbătorirea hramului mănăstirii din Piatra Fântânelelor, din acest an, a luat parte şi deputatul Ioan Oltean, care a fost recompensat, la finalul Sfintei Liturghii, de către ÎPS Andrei, cu înalta distincţie "Crucea Transilvană" pentru laici, avându-se în vedere deosebitul sprijin acordat aşezământului monahal, care este acum luminat de cea mai înaltă Cruce a Ortodoxiei, din întreaga ţară.
După încheierea slujbei, măicuţele au oferit o agapă credincioşilor.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]