TRADIŢIILE ŞI FOLCLORUL BÂRGĂUAN

Iarna a venit, ca anotimp, asemeni celor dinainte, cu zăpezi şi temperaturi scăzute, dar fără săniile de altă dată, cu schimbări de roţi moderne şi lanţuri obligatorii, la vehiculele pe care le folosim şi care ne ajută să parcurgem într-o mai mare viteză, deşi uneori cu obstacole neprevăzute, distanţele dintre aşezările şi locurile noastre în care ne desfăşurăm viaţa şi activitatea. Toate aşezările bârgăuane, începând din vârful munţilor şi până în lungul văilor, de la Ciosa, Iliuţa Bozghii, Piatra Fântânele, Mureşeni, Tureac şi Tiha Bârgăului, Colibiţa, Pusta Bistriciorii, Bistriţa Bârgăului, Prund şi Suseni, Mijloceni, Joseni, Rusu Bârgăului şi Livezile, frumoasele sărbători ale iernii au readus în prim plan datinile şi vechile tradiţii româneşti, în spiritul vechilor obiceiuri locale, păstrate timp de secole şi revigorate de către bârgăuani.

1

La Mureşeni, Tiha, Bistriţa Bârgăului, Prund, Suseni, Mijloceni, Joseni, Strâmba, Rusu Bârgăului şi Livezile, atât Naşterea Domnului, Anul Nou şi Boboteaza au fost sărbătorite în cea mai mare parte, în familie, dar şi între săteni, prin grupuri de colindători tradiţionali, îmbrăcaţi în costume naţionale, cu sumane sau cojoace, opinci ţărăneşti, dar şi cu bocanci sau cizme „birghăl”, cu ceteri, acordeoane şi taragoate, buhaie, pluguşoare, stea, zurgălăi, turcă şi puşcături, în grupuri de fete şi băieţi, sau oameni în etate, coruri de tineri sau bisericeşti care au colindat pe preoţi şi primari, viceprimari, consilieri locali, învăţători, profesori, precum şi alţi oameni de vază ai satului.

Anul Nou, 2012, a fost sărbătorit mai mult în ţară, acasă sau la localuri şi cabane din staţiuni apropiate, foarte puţini fiind cei care au plecat în străinătate în comparaţie cu anii trecuţi, criza obligându-i la economie.

Obiceiurile şi tradiţiile seculare din Ţara Bârgaielor s-au regăsit în toiul iernii, iar colinzile tradiţionale şi cântecele vechi au răsunat în casele oamenilor, pe uliţele satelor, dar mai ales pe scenele căminelor culturale, în săli arhipline, cu artişti adevăraţi, de toate vârstele, mulţi dintre ei evoluând şi pe scenele oraşelor sau în studiourile televiziunilor bistriţene, regionale sau naţionale.

La căminele culturale din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, Josenii Bârgăului şi Rusu Bârgăului s-au desfăşurat ample spectacole artistice, desfăşurate în săli arhipline, în care au fost etalate datinile şi obiceiurile de iarnă, nelipsind colindele, şezătorile şi dansul.

La spectacolul întitulat “De Bobotează la Rusu Bârgăului” au participat: Corul Bisericii Ortodoxe din Rusu Bârgăului, condus de preotul Ioan Platon, şi Ansamblul Folcloric “Flori Bârgăuane”, condus de Maria Moldovan Gavri, care au prezentat cântări religioase, colinde, cântece de voie bună şi satirice, cântece vechi şi dansuri, specifice folclorului bârgăuan, autentic.

Originalitatea şi autenticul pieselor prezentate s-a daorat prestaţiei deosebite ale unor mari voci ale corurilor celor două biserici, între care amintim pe Ioana Şovrea, Lelea Ioana Mateiu, de pe părău, tânărul diac Ioan Parasca, vednici interpreţi şi păstrători ai cântecului bârgăuan, alături de mici solişti precum Elena Ciotmonda, Alexandra Pop şi Robert Pop şi tinerii membrii ai ansamblului de dansuri, care au preluat ca să ducă mai departe obiceiurile şi cântecele din străbuni.

Manifestarea de Bobotează de la Rusu Bârgăului a fost, pe lângă acest măreţ spectacol artistic şi un bine ales şi potrivit moment de sărbătorire publică a multor importanţi oameni legaţi de satele comunei Joseni, care poartă numele Ioan, dar şi Ioana, care au primit felicitări, diplome şi cadouri, înmânate de harnicul şi gospodarul primar Tudorel Ciotmonda. Au primit felicitări publice, prin vocea primarului, de ziua numelui, următorii: preoţii Ioan Nechita, Ioan Platon şi Ioan Murgoi, viceprimarul comunei, Ioan Parasca, Ioan Simionca, specialistul Centrului Judeţean pentru Cultură, implicat activ în pregătirea ansamblurilor bârgăuane, alături de cunoscuţi şi apreciaţi solişti locali.

Hora sătească, de Sărbătoarea Bobotezii, a prins forţe noi în toate sălile căminelor culturale, de la Suseni, Prund, Tiha şi Bistriţa Bârgăului, unde tineri şi bătrâni s-au avântat în iureşul jocului, dar şi în discotecile luate cu asalt, cu dorinţa specifică a tinerilor de a se dezlănţui, odată cu mult aşteptata vacanţă de iarnă.

Cu toate schimbările petrecute, în viaţa noastră aflată în continuă dezvoltare şi modernizare, se poate spune că datinile, tradiţiile şi obiceiurile străvechi, legate de anotimpul iernii, păstrate, din bătrâni, în toate aşezările bârgăuane, vor dăinui în viitor.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]