1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Farse celebre făcute de-a lungul timpului

Ziua Păcălelilor are origini îndelung disputate, istoricii considerând că obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări cu legende străvechi şi cu ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior a primăverii. 1 Aprilie – Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI.

Cele mai celebre păcăleli făcute de-a lungul timpului

În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că tocmai a fost votată o lege, cărora dacă nu i se conformează, vor fi amendaţi. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.

La 1 aprilie 1983, agenţia de stiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea “Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său. Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naştere tradiţiei păcălelilor. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toţi cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care îşi cerea scuze pentru glumă.

În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

*1957 La BBC, în timpul emisiunii Panorama apare o ştire de trei minute în care se spune că într-o localitate din Elveţia au început să crească spagete în copac. Ştirea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi.

*1980 BBC a anunţat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această decizie. O parte dintre oameni au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.

*1995 Ziarul “Irish Times” anunţa că Disneyland negociează cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.

*1998 Revista “New Mexicans for Science and Reason” spunea într-un articol că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera “necreştină”, în 3,0, “valoare conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea.

Şi vedetele au fost motiv de păcăleli. Site-ul muzical Wall of Sound publica în 1999 un articol conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte “documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears era Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu.

Sursa: tvrnews.ro