Adina Băieşiu- o speranţă a cântecului popular

Povestea cântecului său începe din pridvorul casei părinteşti, din satul care a avut norocul să fie botezat de două ori. O dată cu numele de Vărarea şi apoi cu cel de Nepos de pe vremea regimentului grăniceresc. Părinţii şi fraţii săi, înzestraţi de Dumnezeu cu acest dar preţios, i-au insuflat cântecul care i-a intrat în suflet şi i-a mângîiat copilăria..
Cele dintâi emoţii le-a avut la şcoală, când a cântat pentru prima dată pe scenă. Apoi, a fost nelipsită de la serbările şcolare unde îşi etala glasul melodios. Interpreta atât de frumos cântecele patriotice ale Vetei Biriş sau ale altor interpreţi al acestui gen muzical. Într-una din zile, profesoara de muzică de la şcoala în care şi-a făcut clasele gimnaziale, i-a îndrumat paşii spre centrul de selecţie a tinerilor interpreţi de muzică populară, unde i s-au apreciat calităţile vocale care promiteau reale valenţe artistice.
Şi-a luat apoi zborul pe aripile cântecului în timpul liceului pe care l-a făcut la Năsăud şi Bistriţa. În cadrul acestor instituţii s-a afirmat ca o adevărată interpretă a cântecului popular, participând la numeroase spectacole care i-au fost o minunată rampă de lansare . Un sprijin deosebit l-a primit din partea primarului din Feldru, Ştefan Sângeorzan care i-a oferit multe posibilităţi de afirmare prin spectacolele organizate pe plan local şi judeţean., ba chiar şi o ieşire peste hotare, în Spania, ţara în care se află cei mai mulţi neposeni. Îndrumări preţioase le-a primit şi din partea ,,doamnei cântecului năsăudean’’, Valeria Peter Predescu care a văzut în ea o mare speranţă a folclorului nostru, a încurajat-o pentru a-şi împlini visul care devenise o adevărată obsesie.
După terminarea liceului şi-a făcut tot mai mult prezenţa pe scenele cântecului popular , alături de nume consacrate în acest domeniu ca : Anuţa Sălăgean, Ioana Monda, Nicolae Cioancă, Mirela Petruş, Veta Biriş , Ioachim Spân, Cristina Retegan, Ionel Dejan şi alţii. Prin vocea ei caldă şi melodioasă, Adina Băieşiu a cucerit publicul spectator care o apreciază ca o veritabilă interpretă în continuă afirmare. În cântece îşi cântă dorul de părinţi, de sat, dragostea , voia bună, obiceiurile şi tradiţiile de pe aceste meleaguri.
În anul 2009, împreună cu Ansamblul,, Cununa de pe Someş’’al Casei de Cultură ,,George Coşbuc’’ Bistriţa, din care face parte, a fost în Italia, în cadrul Festivalului din Castrovillari, unde Adina Băieşiu a fost singura reprezentantă a ansamblului care a intrat în gală, după ce a susţinut 12 spectacole. Tot în acest an, a fost desemnată,, Miss Zamfira’’ în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor,, Nunta Zamfirei’’, iar în ianuarie 2012 este prezentă la Festivalul de la Heidelberg ca delegat al Centrului Cultural Municipal ,,George Coşbuc’’ din Bistriţa, fiind apreciată în mod elogios pentru cântecele sale. În primăvara acestui an a participat la Concursul,, Zestrea satului’’, iar la ,, Gala premiilor culturii bistriţene, sub semnul eminescian’’ a fost premiată cu ,, laudaţio’.
Este nelipsită din spectacolele organizate,, De Ispas la Năsăud’’, unde este aşteptată cu drag şi se simte ca acasă, punânându-şi în valoare potenţialul său interpretativ şi jocul de scenă care îi dă tot mai multă personalitate. Mamei sale îi dedică o melodie plină de duioşie şi aleasă recunoştinţă pe care o auzim adesea pe lungimea de undă a radioului.
Nu de mult a intrat în familia ,, Radio Someş’’ unde se simte atât de aproape de sufletul ascultătorului pe care îl respectă şi îl onorează cu frumuseţea gândului şi al cântecului preferat. Un succes deosebit i-a adus participarea în cadrul caravanei,, Hora Someşană’’, care a colindat o mare parte a localităţilor din judeţul nostru şi Adina Băieşiu apare în fruntea listei interpreţilor. Nu are încă un repertoriu propriu şi merge pe melodiile altor interpreţi prin care se face remarcată şi reuşeşte să muleze fiecare cântec pe sufletul celor care o ascultă. Este o tânără speranţă care promite mult şi are toate şansele să ajungă pe podiumul cântecului nostru popular.