Becleanul de pe Someș, verde-nnourat

În timp ce marii ecologiști ai nației numără firele de iarbă din parc, să constate câte au fost și câte vor mai fi după încheierea proiectului de modernizare a zonei - unul ce și-a permis, în manieră avangardistă, câteva alei (și idei) atipice - spațiul verde al orașului de pe Someș emite, chiar de lângă râu și pădure, la o aruncătură de băț de case și blocuri locuite, fumuri dense înghițite zilnic, fără tăgadă, de toată suflarea localității. Producătorii și industria lor o duc așa, bine-mersi, de ceva vreme încoace, fără să-i deranjeze nimeni, deși e evident că furnalul gestionat spre profituri proprii ne lasă pe toți în ceață. Nici pe oameni nu-i întreabă nimeni de sănătate, deși e clar că atunci când și-au făcut casele lângă Someș și pădure nu s-ar fi gândit vreodată că negura apăsătoare în care aveau să fie învăluiți îi va împiedica să se mai bucure de frumusețea naturii și de aerul ei curat.