Cine mâzgălește și profanează Grota de la Chiraleș?!

Posibil punct turistic – dacă i s-ar acorda atenția cuvenită – Grota de la Chiraleș, așezată pe marginea DJ151 continuă, din păcate, să fie un WC public, așa cum menționa în urmă cu câțiva ani un ziar din Cluj. Indiferența și nesimțirea celor care ”poposesc” pe aici sunt vizibile. Grota este o construcție, spun unii, unică în țară. A făcut parte din arealul castelului, construcție impunătoare, în stil italian dărâmat prin anul 1947. Grota se compune dintr-un tunel de 32 öl (unitate de măsură austro-ungară), aproximativ 40 m, săpat în stâncă, la care s-a lucrat doi ani și jumătate.

În anii din urmă, cu spijinul Primăriei Lechința, s-a încercat readucerea acestei zone, inclusiv a grotei la un nivel care să permită celor doritori să poposească aici. În fața grotei a fost amplasată o masă din stejar cu două bănci, să fie, așa cum se menționa deasupra grotei ”Loc de odihnă pentru cei obosiți”. Masa și băncile au dispărut. S-a făcut o portiță din lemn. A dispărut și aceasta. Deasupra intrării, o tăbliță cu câteva date încă mai rezistă. Dar cea mai supărătoare situație este că spațiul acesta continuă să fie un fel de groapă de gunoi.

Periodic pe aici trec și se opresc turiști din țară și din străinătate. De asemenea, este un spațiu pentru cei ce doresc să cunoască caracteristicile geologice ale Bazinului Transivlaniei. În urmă cu câteva săptămâni un grup de studenți, masteranzi și profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca au venit aici și în aer liber au ținut o activitate de cunoaștere și informare. Bineînțeles că spațiul grotei a fost curățat, în așteptarea oaspeților, pentru ca aceștia să-și facă o impresie bună despre locuitorii zonei. Dar, la două-trei zile mizeria a reapărut. Recent, nu se știe cine, a ”poposit” aici și a mâzgălit pereții, distrugând roca în care a fost săpată grota. Noroc că, în weekend-ul recent s-au oprit aici doi tineri care, au încercat să șteargă mâzgăliturile apărute. Menționez că acestea au fost desenate cu vopsea fosforescentă. Am găsit și o semnătură, probabil a făptuitorului și anume ”Marin 26... BN 44 ...”.

Ne întrebăm în finalul acestor însemnări: se va găsi o soluție practică, eficientă și de durată pentru ca și, acest posibil punct turistic să devină totuși o atracție pentru cei care circulă pe DJ151 și nu numai? Sunt voci care spun că o dată cu modernizarea drumului județean mai sus menționat se va găsi totuși o modalitate care să vină în folosul turiștilor.

T. Săsărman