Criticul Andrei Moldovan despre criticul Constantin Cubleşan. În revista “Vatra”

Nu mai este nici un secret pentru nimeni că Andrei Moldovan se simte la revista „Vatra” ca la el acasă. Număr de număr este prezent cu un comentariu critic, fiind criticul care nu scrie chiar despre orice carte. El se respectă, cu alte cuvinte. De pildă, în numărul 3/2013 al revistei menţionate deja, apărut zilele acestea (cu oarece întârziere!) Andrei Moldovan scrie despre volumul „Nuvelistul Rebreanu” de Constantin Cubleşan, apărut în 2012 la Editura Academiei Române. Textul său se intitulează „Provocări ale nuvelisticii” şi ţin să precizez că ori de câte ori vreau să-l citez, sunt pus în încurcătură, pentru simplul motiv că nu aflu un fragment care să iasă în evidenţă faţă de restul textului. Pur şi simplu, ar trebui să citez textul în întregime, pentru că Andrei Moldovan spune numai lucruri esenţiale. Totuşi, va trebui şi de data aceasta, să aleg un citat, pe care îl iau la întâmplare.
„Tonul folosit de Constantin Cubleşan este unul colocvial, lăsând impresia că iniţiază o dezbatere cu toţi cei care au exprimat opinii pertinente în legătură cu nuvelistica lui Liviu Rebreanu. Materialul documentar este impresionant. Autorul nu citează doar lucrările de referinţă, ci şi prefeţele, studiile introductive ce însoţesc diferitele ediţii. Uneori îşi exprimă îndoiala în legătură cu afirmaţiile unor critici, precum într-o discuţie amicală, dar plasând argumente imbatabile, cu eleganţă şi rafinament. Mai mult, pentru a conferi şi o doză de generozitate «dezbaterilor», citează până şi intervenţii ale participanţilor la diferite reuniuni tematice, chiar dacă nu are cum să facă trimitere la un text scris: «În cadrul Zilelor Liviu Rebreanu, de la Aiud, din 27-28 Noiembrie 2004, D. R. Popescu a prezentat o interesantă comunicare pe această temă, a obsesiei şi semnificaţiei simbolice a drumului, a călătoriei ca mijloc de iniţiere în tainele lumii, prezentă în proza rebreniană, existând mereu câte un punct-cheie de deschidere spre alte orizonturi, închise ori deschise eroilor, cum este această gară din schiţa «Proştii». Nu ştiu însă dacă textul a fost publicat între timp undeva (nota 56, p. 97)»”
Ne-au mai reţinut atenţia numele lui Constantin Severin, Ion Taloş, Gheorghe Perian, Alex Goldiş Cristina Timar, Vasile Baghiu, Minerva Chira, Dorin David, Ioan Radu Văcărescu, Radu Vancu, Dumirtru Chiuaru, Gheorghe Mocuţa, Dan Bogdan Hanu, Iulian Boldea, Dumitru Mircea Buda, Kocsis Francisko, Călin Crăciun, regretatul Iustin Panţa, Sonia Elvireanu, Ion Buzaşi, Constantin Blănaru, Senida Poenariu Rodica Grigore, Maria Zantz, Ionel Tănase, Ioan Veza, Ştefan Ciobanu, Emil Cătălin Neghină, Alexandru Ciocârlie, Marian Victor Buciu, Mihaela Rotaru, Al. Cistelecan (cu al său dicţionar al poeţilor mureşeni), Ciprian Vălcan Ioana Zenaida Rotaru şi, în fine, Lucian Perţa, cu parodii.
„Vatra”, ca să conchidem, e o revistă care apare în provincie, dar fără să fie deloc provincială.