Florin Bojor la mormântul lui Grigore Vieru

La mormântul lui Grigore Vieru de Răzvan Claudiescu

Mă aflu la al tău mormânt şi îţi aştern o floare şi o lumânare,
Îţi privesc crucea şi îţi spun – iubit geniu -, de mare creare,
Vino înapoi, de ce ne-ai părăsit aşa devreme, scumpule poet,
Poezia ta este în doliu şi literatura te vrea-napoi, onorabile poet.

Copii tăi îţi duc dorul şi te vrea a fi lângă ei şi nu în mormânt,
Tudor şi Călin, minunaţii tăi copii te iubesc atât de mult fără cuvânt,
Off! Geniule, de ce destinul tău a fost aşa de crud cu tine,
Te plâng şi îţi cestesc minunata poezie pentru a-mi aminti de tine.

Blestem aceea zi când s-a întâmplat acel accident rutier,
Că te-am pierdut şi tu ne-ai părăsit plecând ca prizonier,
Al propriului trup în care nu ai mai putut scăpa şi ai plecat,
La Demiurgul ceresc şi fără de păcat – iubite Grigoraş – .