Interviu cu badea George, „ţăran european”

R.: Ce zici dumneata de căldura asta, aşa ca agricultor cum te văd?
G.: Domnule, ne colindă sărăcia şi necazuri mari. Ne bate Dumnezeu pentru răutăţile noastre. Şi s-o ştii că atunci când oamenii fac rele, nici pământul nu-i mai rabdă. Să face cenuşă. Nu plouă...Poate-ai auzit cum era un blestem pe vremea strămoşâlor: ”nu i-ar mai răbda pământul”. Că aşa zice şi Scriptura cea Veche de aşa cazuri. ”s-a hodini pământul de voi”, adică atunci când nu-l veţi mai călca.Văd că ne stânge Dumnezău...
R.: Bine, bine! Două întrebări vă pun: câţi ani aveţi?/ mergeţi la vot?
G.: 78 am, da’ încă mă sîmt tânăr, nu mă plâng de putere; am lucrat tătă viaţa şi asta mi-a făcut mult bine. Eu toate bolile le-am biruit cu munca. De vot zâceţi? Domnule, io la toate votările am fost, da’ nu ştiu ce voi face duminică. Să-ţi spui pe de-a dreptul, l-am votat pe Trăian cân’ o fost în 2008.. Marinarii ăştia umblă cu tăte muierile prin porturi, da’ mi-am zis că un căpitan e altfel de om, care ştie să conducă şi o ţară, dacă poa’ conduce o navă mare.
R.: Acuma, dacă pe dumneata te văd cam om de dreapta, eu o s-o iau puţin la stânga politicii. Ai văzut cum ne-a condus, de le-a tăiat salariile bugetarilor, cum a închis spitale, cum a nemulţumit lumea, încât astă-iarnă au ieşit tinerii în stradă cu tot frigul... şi cum a făcut el pe prmul ministru.
G.: Domnule, astea nu-s suferinţe. Se vede că mata n-ai îndurat câte am îndurat io şi părinţii mei -sărăcie cruntă, foamete după război, lipsă de haine, griji, cote, contracte de porci... Supărare iaca, fiin’că s-a tăiat din lux 25 %! Cât? Doară un an. Că viaţa asta-i lux faţă de ce am trăit io. Ei, amu gata, trebe să-i tai capu omului. Unuia sângur, c-o vrut să facă on pic de leje în ţara asta de tălhari. Păi, uite, nepotu-mio a venit amu din Spania. Dumneata ştii ce necaz începe acuma să fie acolo? La noi s-a tăiat cân’ o trăbuit, că dacă te duci la doctor mai devreme, poa’-poa’ să mai scapi, da’ dacă te duci hăt târzâu, gata. Acu mai dau înapoi din banii ce s-o luat atunce. Da’ de unde-i avem, dacă nu tot de la Boc, domnule? Ăla n-a fost hoţ. El, singurul. Ăla-i ardeleanu-om! Clujenii ştiu asta. A ascultat de domnu’ preşedinte ca un copil de tac-su. Da’ ce-i rău în asta? Adică erau într-o vrere.
R.: Văd că dumneata eşti cam „creştin-european”.Vorbesc de valori.
G. Zâ cum vrei, da’ europenii aeştia ştiu de dreptate, de leje, de obraz. Obraz pe care ni-l bat pentru lăcomia noastă de averi, de putere-n tri zîle, de minciuni cu doftorate, de aia că nu ştim să trăim ca oamenii, numa’ să ne ştergem unii pe alţii de pe faţa pământului. Da’ ce creştini suntem noi, domnule? Că ne jurăm pe Dumnezeu şi pe Scriptură şî minţim şî furăm cinstea altora! Mă mir că nu ne trăzneşte Cel de Sus!
Dumneata să ştii că dacă nu ne luau aeştia din Europa, eram ca în buda aia din fundul gredinii. Ei te ceartă cum îşi ceartă părintele copilu’ ăl prost...Da’s oamini mari iuropenii!...
R.: Deci, duminică ce faci? Ai un răspuns? Alegi, stai?
G.:Io am fost la tăte alejerile pînă amu, da’ asta nu-i alejere ca alealalte. Aici, i-o făcut rău mare parlamentu unui om, pe care l-am votat pentru şăsă ani. Noi l-am ales, nu parlamentu. „Fapte grave” n-o făcut, că aşa au zâs ăi de Curtea Constituţiei. Atuncea ce să votez? Acolo-i şî Gusti Zăgrean, om mare, de-a nost’. Pen’ ce să-m’ tocesc pingeaua de la sandale mergând la vot, ca să-m’ fac păcate? Nu mi-aş mai pute’ zâce „Tatăl nostru” sara: „Şî ne iartă Doamne, precum şî noi”. Io nu-s răzbunător. Da’ nu ne-a greşit omu’ cu nimic.
R. . Bine, da’ dumneata nu vezi că cei mai mulţi din câţi vor merge la vot sunt anti-contra lui Traian?
G.: Apoi de-aia nu mă duc. Simpatic eşti, domnule dascal! Ha-ha-ha!!Anti-contra –zici- şi-s mai mulţi ca noi . Da’ să ştii matale că şi-n iad mărg mai mulţ’ ca-n rai. Ducă-să! Şî rogu-te, domnule, nu-m’ da numele tăt. Nu trebe!