Întoarcerea acasă

Cu o astfel de carte, frijenii nu se vor rătăci niciodată!

Lucrarea Lunca (Frij). Monografie istorică, lingvistică și socioculturală, apărută la Editura Renașterea, este deosebit de consistentă și valoroasă, scrisă cu mintea, dar și cu inima, de către doi autori distinși, profesori la universități de prestigiu din România: prof. univ. dr. Vasile D. Țâra (Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie) și preot prof. univ. dr. Vasile Gordon (Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”), ambii născuți în Frij – frumoasa așezare de la poalele Munților Călimani.    

Studiul monografic, devenit, iată, o carte de căpătâi pentru istoria locală, este rodul unei munci intense de aproape 10 ani, reflectând realitățile unui mic sat al comunei Șieuț din județul Bistrița-Năsăud. Este vorba de localitatea Lunca (sau Frij, în graiul local), acel drag „Acasă” al autorilor, care nu au uitat locurile în care au văzut lumina zilei și unde au făcut primii pași.  

Vorbim, practic, despre o lucrare monumentală care a strâns, în cele peste 450 de pagini, o zestre inestimabilă, cuprinzând informații extrem de prețioase, multe dintre ele inedite, culese cu mare sârguință, ca într-un mănunchi de flori de câmp înmiresmat, în care au fost așezate aproape toate elementele patrimoniului cultural material și imaterial frijan, din cele mai vechi timpuri (de la atestarea documentară din zorii secolului al XIV-lea) și până în prezent, evocând cu grijă și responsabilitate realități istorice, lingvistice și socioculturale ale zonei studiate. O carte pe care tocmai am citit-o, parcurgând-o cu multă curiozitate, dar și cu evlavie și profund respect față de conținut și față de autori. Consider că este o lucrare de o importanță aparte, atât pentru ilustrarea trecutului și a memoriei localității, cât și pentru imperativele prezentului și ale viitorului, creând o punte, ca un arc peste timp, între coordonatele vremurilor.

  Fiecare pagină a fost parcursă cu un viu interes, izvorât din dorința de a afla cât mai multe despre frijeni, oamenii acestui ținut. Astfel, i-am redescoperit, așa cum îi știam, cum mi s-au revelat încă de la început, în cadrul primelor întâlniri avute cu dânșii: simpli, curați, primitori și de omenie, buni creștini și harnici peste măsură.  

Așadar, solicitarea autorilor de a scrie această Postfață a însemnat pentru mine o reală provocare, o mare responsabilitate, dar și o deosebită cinste, împletite firesc cu bucuria de a mă întâlni în mod nemijlocit cu realitățile istorice, lingvistice și socioculturale ale acestui sat pitoresc.

Structura cărții este una riguros construită – pe domenii și subdomenii, cu un accent important pe istoricul localității, cu evocarea celor mai recente și semnificative descoperiri arheologice la Burgusul Roman de la Bolovani, un merit, în primul rând, al părintelui profesor Vasile Gordon, inițiatorul acestui demers de cercetare arheologică, susținut generos de specialiștii în domeniu.

Un capitol consistent este cel despre lingvistică, elaborat de către prof. univ. dr. Vasile D. Țâra, care dezvăluie, în primul rând, preocupările academice și de cercetare ale domniei sale, încă din timpul studenției și din perioada redactării tezei de doctorat, însumând o serie de culegeri de teren extrem de valoroase. Remarcabil, totodată, este și studiul despre păstorit, care evocă realități ale domeniului transpuse în termenii săi specifici, de un farmec aparte.

La rândul său, părintele Vasile Gordon și-a pus amprenta asupra medalioanelor închinate personalităților satului, în special mamelor cu mulți copii, intelectualilor satului, oamenilor de vază, dar și meșteșugarilor (cu prezentarea ocupațiilor tradiționale), tinerilor artiști și tuturor oamenilor harnici din sat. Evident, nu lipsesc a fi evocați, cu cinstea care li se cuvine, preoții satului, diecii, feții, dar și dascălii – învățătorii și profesorii, precum și personalul auxiliar și administrativ al acestor instituții de cult și de cultură, care au contribuit, în mod esențial, de-a lungul veacurilor, la propășirea materială și spirituală a frijenilor. De asemenea, în ilustrarea vieții socioculturale a luncanilor, sunt evidențiate toate instituțiile și momentele speciale din istoria lor recentă, amintind aici și primarii comunei Șieuț, dar și obiceiurile privitoare la cele trei praguri din viața omului, nașterea, căsătoria și moartea, precum și colindele și ciuiturile autohtone. Un alt capitol consistent cuprinde zeci de fotografii cu portul local, dar și cu casele vechi și noi ale Frijului, arhitectura satului fiind un element esențial, ca mărturie perenă pentru istoria locului.  

Astfel, cartea de identitate a frijenilor, Lunca (Frij). Monografie istorică, lingvistică și socioculturală, este o oglindă fidelă a satului, în imagine și text, cu o valoare deosebită, iar cele peste 600 de imagini, fotografii și hărți, vorbesc de la sine despre frumusețea și bogăția patrimoniului cultural al Frijului, o localitate mică, dar cu oameni „mari” în faptă și cuvânt. Efectiv, lucrarea tinde a fi una exhaustivă, cuprinzând toate aspectele existente și faptele petrecute până la data publicării ei; deși viața își urmează cursul firesc, fiind într-o continuă dinamică, orice bătaie din aripi a frijenilor a fost consemnată atent, până la data publicării, însumând povestea a sute de destine.

  Opinăm, de aceea, că Monografia satului Lunca este o carte ce se va regăsi, cu siguranță, în casa fiecărui frijan, dar și în bibliotecile multor intelectuali remarcabili sau ale unor instituții cu profil cultural și academic. Având în vedere toate cele expuse mai sus, lucrarea merită cu prisosință să facă parte din galeria monografiilor importante ale județului Bistrița-Năsăud. 

Pentru mine, parcurgerea acestor pagini a însemnat o reală bucurie și mă simt onorată să îi însoțesc pe autori în galeria personalităților comunei Șieuț, ca Cetățean de Onoare al Comunei, titlu ce mi-a fost conferit și mie în data de 19 mai 2024, în biserica din Șieuț, când și părintele profesor Vasile Gordon primea, în aceeași zi, această recunoaștere a muncii sale, în biserica din satul natal, Lunca-Frij. Distincția înseamnă pentru mine o cinste aleasă, desigur, dar și o imensă responsabilitate de a continua munca în promovarea culturii și a tradițiilor din toate satele comunei Șieuț, implicit (sau, mai ales) din satul Lunca, întrucât frijenii m-au primit cu brațele deschise ori de câte ori le-am trecut pragul casei sau al gospodăriei lor!

Cu nădejdea că atât oamenii simpli, cât și intelectualii vor cinsti și vor aprecia pe deplin volumul de muncă impresionant și copleșitor al celor doi autori, în urma culegerii a mii de date și informații despre întreaga suflare din Lunca-Frij, îi felicităm pentru imensul efort depus și le mulțumim cu recunoștință! În același timp, tuturor colaboratorilor domniilor lor, pentru scoaterea la lumină a unor nestemate care ne îmbogățesc sufletește și cultural, reînnoindu-le frijenilor legăturile cu trecutul și oferindu-le tinerilor de astăzi un reper consistent a ceea ce înseamnă să fii cu adevărat frijan!  

Cu siguranță, Monografia va sta, alături de Biblie, la loc curat în casa și în inima fiecărui sătean, întru cinstirea memoriei strămoșilor, pentru sporirea bucuriei prezentului și cu aripile deschise spre nădejdea viitorului, ca o busolă pentru toți copiii și tinerii Frijului, care le va arăta mereu drumul spre acasă. Cu o astfel de carte, frijenii nu se vor rătăci niciodată!