JOCURILE DE-A PUTEREA ŞI OPOZIŢIA

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, a fi la Putere înseamnă a deţine guvernarea într-un stat, iar Opoziţia cuprinde totalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la Putere, respectiv politica pe care o duce acest grup faţă de partidul la Putere.

După lovitura de Stat din decembrie 1989, regizată şi finanţată din străinătate, a fost stimulată dezbinarea românilor în numeroase partide politice. Apoi, prin modificările aduse Legii partidelor politice s-a redus foarte mult numărul acestora cu scopul de a fi mai uşor controlate şi manipulate în Holocaustul împotriva românilor. După 20 de ani, pentru marea majoritate a românilor a devenit tot mai vizibilă joaca de-a Puterea şi Opoziţia la care au participat partidele politice care răspund la ordinele stăpânilor străini ai României de după decembrie 1989. De la început, din luna mai 1990, s-au creat condiţiile şi cadrul legal care să permită fraudarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale şi apoi euro-parlamentare. Singura industrie care a fost creată şi perfecţionată periodic este cea de fraudat alegerile. Singurul partid politic care a acuzat guvernele de fraudarea alegerilor şi care a prezentat numeroase dovezi a fost Partidul România Mare.

Preşedintele P.R.M., Dr.Corneliu Vadim Tudor a acuzat Puterea şi Opoziţia de fraudarea alegerilor prezidenţiale din anul 2000 şi toate celelalte alegeri, până în anul 2009. Timp de aproape 10 ani, liderii partidelor politice parlamentare şi mai ales manipulatorii de opinie au încercat să nege, fără argumente, fraudarea alegerilor. După alegerile din anii 2008 şi 2009, partidele politice, mai puţin P.D.L., au acuzat fraudarea alegerilor, dar numai P.R.M. a depus plângeri penale la care Parchetul a dat N.U.P. (neînceperea urmăririi penale), deoarece au fost topite rapid de către Putere toate documentele referitoare la alegeri.

Celelalte partide politice parlamentare s-au mulţumit cu cât au reuşit să fure la alegeri şi, la comandă externă, au făcut cu schimbul la guvernare, fie singure (în cazul Frontului Salvării Naţionale, în perioada 1990-1992), fie în toate combinaţiile posibile. Pentru ca să agite scena politică românească, multe partide politice au năpârlit, şi-au schimbat periodic denumirile, siglele, culorile şi chiar orientarea politică ( de exemplu, P.D. din partid de stânga a devenit de dreapta), iar mai mulţi lideri şi parlamentari au migrat de la un partid la altul, fiind transferaţi pentru a face noi jocuri politice şi pentru a constitui majorităţi parlamentare care să susţină Puterea. Cu excepţia Guvernului Văcăroiu, în perioada 1992-1996, toate celelalte guverne au luat U.D.M.R. la Putere. Se ştie că, Uniunea Democrată Maghiară din România (U.D.M.R.) este o organizaţie neguvernamentală şi este înregistrată pe lista O.N.G.-urilor. Niciodată U.D.M.R. nu s-a înregistrat ca partid politic la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi, ca urmare, nu figurează în lista partidelor politice din România. În statutul şi programul U.D.M.R. este înscris obiectivul urmărit de această organizaţie antiromânească, respectiv obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului. În vederea dezmembrării teritoriale a României, U.D.M.R. sub conducerea Ungariei a aplicat politica paşilor mărunţi, s-a înarmat cu răbdare şi aşteaptă, la pândă, momente sau conjuncturi istorice favorabile, cum au fost diktatul de la Viena şi instaurarea comunismului în România. Îndeplinirea obiectivelor U.D.M.R. prin politica paşilor mărunţi nu ar fi fost posibilă fără sprijinul direct al partidelor politice româneşti - P.S.D. (P.D.S.R.), P.N.L., P.D.L. (P.D.) şi P.N.Ţ.-C.D. şi al preşedinţilor alogeni ai României, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Nicăieri în Europa o organizaţie neguvernamentală, construită pe criterii etnice, şovină şi extremistă, o viperă, nu este ţinută în sânul Puterii şi nu participă la guvernare cu scopul de a dezmembra ţara. Prin participarea U.D.M.R. la Putere, în Guvernul Boc V (împreună cu P.D.L. şi U.N.P.R.) s-a ajuns ca pe teritoriul României, mai ales în Ardeal (însemnând Grădina Domnului), să fie aplicată o lege din Ungaria şi de la începutul anului 2011 să fie acordată cetăţenia ungară. Persoane de etnie ungară care ocupă funcţii de demnitate publică în România (europarlamentari, parlamentari, miniştri, preşedinţi de consilii judeţene, primari, consilieri ai primului-ministru şi ai miniştrilor ş.a.) au depus, pe pământul românesc, jurământul de credinţă faţă de Ungaria. Ei sunt membrii ai U.D.M.R. şi acţionează pentru obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului „ţinut secuiesc” şi apoi a întregului Ardeal. Pentru atingerea acestui obiectiv U.D.M.R. a negociat şi încheiat un protocol cu P.D.L. şi U.N.P.R. care s-au angajat ca, până în luna iunie a.c., să treacă prin Camera Deputaţilor două proiecte de acte normative ale ungurilor împotriva românilor şi a României, respectiv:

1.Proiectul de lege privind Statulul minorităţilor etnice, introdus în Parlament de Guvernul Tăriceanu I (P.N.L., P.D., U.D.M.R. şi P.C.) în anul 2005 şi respins de Senatul României în 25 octombrie 2006 prin voturile senatorilor P.R.M., P.S.D. şi P.C. Dacă va fi adoptată această lege de Camera Deputaţilor se va institui dreptul de veto al minorităţilor etnice, în special al celei ungare, împotriva instituţiilor Statului Român şi se va face un pas decisiv pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului.

2.Propunerea legislativă a U.D.M.R. vizând modificarea şi completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională a României. Fără nicio motivare, U.D.M.R. propune ca în locul actualelor 8 regiuni de dezvoltare europeană să ia fiinţă, în prima fază, 15 microregiuni (din care una să cuprindă judeţele Covasna, Harghita şi Mureş), iar în faza a doua 5 macroregiuni, din care una să fie identică cu teritoriul din Ardeal cedat Ungariei după diktatul de la Viena, din 30 aprilie 1940. Academicianul Dinu C. Giurăscu a sesizat perfect şi a mediatizat la televiziune proiectul U.D.M.R. şi cele 5 regiuni de destrămare a României. Propunerea legislativă a U.D.M.R. din anul 2009 privind o nouă regionalizare a României a trecut de Senat fără nicio dezbatere, prin aprobare tacită. Au tăcut mâlc pe această temă senatorii P.D.L., P.S.D., P.N.L., U.D.M.R., U.N.P.R. şi P.C., încălcându-şi jurământul depus pe Constituţie. Cu toţii ştiu că nu există nicio sancţiune pentru încălcarea jurământului depus la începutul mandatului. Pe aceiaşi temă a demersului U.D.M.R. vizând destrămarea României, preşedintele Băsescu şi premierul Boc au luat poziţia struţului în desele apariţii la posturile publice de radio şi televiziune. Din păcate, nici moderatorii emisiunilor respective n-au îndrăznit să-i întrebe despre regiunile de dezmembrare a României pregătite de Ungaria şi U.D.M.R. De ce oare ? De ce nu vrea Puterea să acţioneze sau măcar să reacţioneze împotriva ofensivei hungarismului ? De ce să plângă iar românii din Ardeal ? Sunt cu toţii cei de la Putere trădători de Neam şi Ţară ? A protestat Opoziţia, respectiv liderii şi senatorii P.S.D., P.N.L., şi P.C.? Nu! De ce ? Profitând de lipsa de patriotism, de demnitate şi fermitate a celor de la Putere şi a celor din Opoziţie, preşedinţii Ungariei, ai Parlamentului ungar, primii-miniştri, viceprim-miniştrii şi miniştri din ţara vecină, fie la Budapesta, dar mai ales pe teritoriul României, în Ardeal, în ultimii 21 de ani, au declarat şi acţionează pe faţă pentru obţinerea autonomiei teritoriale pe pământul românesc lăsat nouă moştenire de către Poporul Primordial, Adevăratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu, care a dat omenirii cea mai veche civilizaţie din Europa. Nişte venetici, urmaşi ai unor hoarde barbare plecate din îndepărtata Asie, în urmă cu 1.100 de ani şi găzduiţi pe Sfântul Pământ din Vatra Strămoşească Românească, au acum pretenţii teritoriale şi acţionează pentru dezmembrarea României şi anexarea Ardealului la Ungaria. La fel ca şi în anii 1848-1849 şi acum, în anul 2011, liderii veneticilor vorbesc despre Dumnezeul ungurilor. Atenţie români ! Învăţaţi din istorie şi acţionaţi ferm pentru ca ea să nu se repete nici în Ardeal şi nici în celelalte provincii româneşti. La declaraţiile şi acţiunile antiromâneşti din 15 martie 2011 ale conducătorilor Ungariei şi ai U.D.M.R., inclusiv la spânzurarea post-mortem a Eroului Naţional Avram Iancu într-o piaţă publică din Municipiul Miercurea Ciuc, preşedintele Băsescu, premierul Boc (pui de mocan din Munţii Apuseni), P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R. şi deputaţii minorităţilor etnice nu au reacţionat în niciun fel. Opoziţia, mai ales P.N.L., a profitat de dezbaterile de la Moţiunea de Cenzură pe tema Codului sclaviei moderne şi a propus Parlamentului ca să adopte măcar o declaraţie în legătură cu acţiunile iredentismului ungar din 15 martie a.c. Parlamentarii P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. şi deputaţii minorităţilor etnice s-au opus şi la acest demers parlamentar.Se pare ca si deputatii PDL de Bistrita Nasaud au facut la fel. În mod normal şi în apărarea Interesului Naţional, toţi parlamentarii români înscrişi în P.D.L., P.S.D., P.N.L., P.C. şi U.N.P.R. trebuiau să hotărască, măcar după 15 martie 2011, următoarele:

1. Eliminarea U.D.M.R. din Guvernul României.

2.Să acţioneze pentru scoaterea în afara legii a U.D.M.R.

3.Să fie denunţat Tratatul dintre România şi Ungaria încheiat la 16 septembrie 1996, datorită încălcării prevederilor acestuia de către partea ungară.

4.Scoaterea din funcţiile publice a reprezentanţilor U.D.M.R. care au jurat credinţă Ungariei şi au obţinut cetăţenia ungară.

5. Guvernul să declare persoana non-grata şi să interzică intrarea în România a conducătorilor din Ungaria care s-au declarat şi au acţionat pentru autonomia culturală sau teritorială în Ardeal.

6.Să fie obligat ambasadorul Ungariei, împreună cu soţia sa, să părăsească urgent România.

7.Invitarea preşedintelui Băsescu să prezinte un mesaj în Parlament pe tema acţiunilor antiromâneşti ale Ungariei şi iredentismului unguresc, inclusiv cele din 15 martie 2011.

În realitate, nu s-au adoptat niciun fel de hotărâri de către Parlament deoarece atât Puterea cât şi Opoziţia au scos România la mezat în ultimii 21 de ani, guvernând împreună cu U.D.M.R., disponibilă oricând pe centura politicii dâmboviţene.

Puterea şi Opoziţia au apărat interesele exterminatorilor străini şi autohtoni împotriva românilor şi a României. Trădarea şi cozile de topor au stat şi stau la aceiaşi masă cu Puterea şi cu Opoziţia. Până acum, în perioada 1990-2011, trădătorii de Neam şi Ţară au pregătit şi susţinut cedarea Ardealului către Ungaria. Unul dintre susţinătorii U.D.M.R., fostul ministru de Externe al României, Adrian Severin a participat în anul 1997 la redeschiderea Consulatului Ungariei în Municipiul Cluj-Napoca şi personal a arborat pe clădirea respectivă steagul Ungariei Mari şi nu drapelul Ungariei. Acum, europarlamentarul Adrian Severin, nepotul lui Silviu Brucan, a căzut în plasa ziariştilor şi a sperat să mai facă un gheşeft pentru a-şi spori averea de bugetar de peste 1 milion de euro. Alogenul Adrian Severin se încăpăţânează să demisioneze din Parlamentul European punând mai presus interesul personal decât imaginea României şi pe cea a legislativului european. Dacă era român îi crăpa obrazul de ruşine şi demisiona din Parlamentul European. Mulţi alogeni au însă obrazul tare gros şi nu se mai satură de furat.

Puterea şi Opoziţia au făcut cu schimbul la guvernarea României, în toate combinaţiile posibile şi în unele „soluţii imorale”, aşa cum au dictat stăpânii străini ai coloniei numită România. După fraudarea alegerilor, partidele politice ajunse la Putere au dat vina, cel puţin un an, pe greaua moştenire lăsată de guvernul precedent. Însă, niciodată nu s-au adresat Parchetului sau D.N.A. cu solicitarea de a face cercetări penale pentru: subminarea economiei naţionale; genocid; privatizări frauduloase; înstrăinarea bogăţiilor naturale; acte de corupţie; abuz în serviciu etc. Câteodată, Opoziţia împreună cu Puterea au înfiinţat Comisii parlamentare de anchetă ale căror rapoarte, de regulă, nu au fost finalizate şi nici valorificate. Cetăţenii au înţeles că atunci când nu se doreşte de către Putere şi Opoziţie să se afle adevărul se înfiinţează o comisie. Pentru constatarea fraudării alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din anul 2004, în mandatul 2004-2008, nu s-a reuşit nici măcar să se înfiinţeze o Comisie de anchetă a Parlamentului, deşi toate partidele politice parlamentare au acuzat şi probat fraudarea alegerilor. De fiecare dată, la schimbarea guvernelor şi a preşedinţilor României, cetăţenii au constatat că „ o mână spală pe alta” şi „ corb la corb nu-şi scoate ochii”, iar acuzele între politicieni sunt menite doar să ocupe degeaba programul de lucru al Parlamentului şi timpii de antenă de la radio şi televiziune. Actualele partide politice parlamentare, fie că au fost sau sunt la Putere ori în Opoziţie, în timpul regimului Băsescu-Boc au fost sponsorizate, mai ales în campaniile electorale, de către aceleaşi firme ale băieţilor deştepţi din energie şi ale clientelei politice. Iar, aşa-zisa clasă politică răspunde la ordinele stăpânilor străini ai României şi la solicitările asasinilor politici şi asasinilor economici, din ultimii 21 de ani. Vom prezenta doar câteva exemple edificatoare:

1.Privatizările pe care le-au început guvernele alogenilor Petre Roman şi Thedor Stolojan au fost continuate de toate celelalte guverne, fiind susţinute de toate partidele politice care au fost cu schimbul la Putere. Opoziţia a fost surdo-mută, cu excepţia Partidului România Mare.

2.Lichidarea a peste 5 milioane locuri de muncă şi alungarea din România a aproape 5 milioane de români a fost şi este un program continuu, fiind aplicat de către toate partidele politice care au fost la Putere. Opoziţia a făcut joc de glezne, cu excepţia Partidului România Mare.

3.Înstrăinarea bogăţiilor naturale s-a făcut de către Putere cu susţinerea Opoziţiei. Singura excepţie a fost Partidul România Mare.

4.Distrugerea Învăţământului Românesc şi închiderea a 3.000 de şcoli în regimul Băsescu-Boc s-a făcut de către Putere cu susţinerea tacită a Opoziţiei. În timpul domnitorului român Alexandru Ioan Cuza, printr-un decret din 6 decembrie 1864, s-a stabilit că în decurs de un an în toate oraşele şi satele trebuie să existe şi să îşi desfăşoare activitatea cel puţin câte o şcoală. În timpul preşedintelui alogen Băsescu, după aproape 150 de ani, în România ţară membră a Uniunii Europene, s-a dispus închiderea a 3.000 de şcoli, când în domeniul analfabetismului ţara noastră ocupă locul întâi pe bătrânul continent.

5.Holocaustul împotriva românilor continuă de 21 de ani, la comandă externă şi cu sprijinul Puterii şi având acordul tacit al Opoziţiei. De ce Guvernul Boc I (P.D.L. şi P.S.D.) cu 74% susţinere în Parlament nu a stopat Holocaustul împotriva Poporului Român ? Cine şi de ce nu a permis Puterii să blocheze Holocaustul împotriva românilor ?

6.Otrăvirea Poporului Român cu aditivi alimentari cancerigeni continuă de 21 de ani. Atât Puterea cât şi Opoziţia au votat în Parlament împotriva propunerii legislative a P.R.M. privind interzicerea aditivilor alimentari cancerigeni (a E-urilor nocive sănătăţii) în România şi alinierea la legislaţia din Uniunea Europeană, S.U.A., Canada şi Australia.

7.Cu toate că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei şi speranţa de viaţă a românilor s-a redus cu 10 ani în Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, acum în anul 2011, s-au închis 200 de spitale şi sunt alungaţi medicii din ţară de către Putere, iar Opoziţia acceptă porunca venită de la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Regimul Băsescu-Boc a tăiat din acest an şi laptele praf pentru sugari, sub pretextul că guvernul nu are 400.000 euro cu această destinaţie, dar pentru dobânzi anuale de 2-3 miliarde euro la băncile străine are fonduri suficiente, la fel şi pentru participarea la războaiele altora în Afganistan şi LIbia.

8.Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, precum şi Puterea post-decembristă au îndatorat România şi lasă Poporului Român o foarte grea moştenire de peste 150 miliarde euro datorie externă, pe fondul unei crize morale, sociale, economice şi politice, fără precedent. Opoziţia formată din P.S.D., P.N.L. şi P.C., adunată în Uniunea Social Liberală (U.S.L.) este decorativă şi ineficientă. Ea se lasă manipulată şi „îmbătată” de sondajele de opinie care creditează U.S.L. cu 60-65% la viitoarele alegeri locale şi parlamentare pe care Puterea (P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. şi deputaţii minorităţilor etnice) se pregăteşte temeinic să le câştige detaşat prin fraudarea lor masivă. Hoţii se menajează reciproc şi se pregătesc pentru fraudarea alegerilor din anul 2012.

9.Niciodată Puterea nu a adoptat aceiaşi atitudine şi nu a folosit aceleaşi mijloace ca şi statul Israel şi comunităţile evreieşti din diasporă împotriva Holocaustului. Opoziţia se face că nu ştie nimic despre Holocaustul împotriva românilor, cu toate că în anul 2010 a acuzat Puterea de genocidul social. Atunci când se face schimbul la guvernarea României se continuă Holocaustul împotriva Poporului Român şi proiectul paşnic „Israel în România”.

Jocurile de-a Puterea şi Opoziţia post-decembristă pot şi trebuie oprite de Poporul Român în mod paşnic, prin ieşirea în stradă pentru libertate, locuri de muncă şi prosperitate.