Klaus Iohannis: Dacă la Sibiu a fost posibil, atunci se poate în toată România! Putem fi o țară prosperă, puternică și respectată

Rep.: Zilele trecute, v-ați lansat programul prezidențial intitulat ”România lucrului bine făcut”? De ce ați ales această titulatură, ce înseamnă mai exact?

Klaus Iohannis: România lucrului bine făcut este acea Românie în care ne dorim cu toții să trăim – o țară în care cetățeanul este respectat, o țară în care, din cea mai înaltă funcție, cea de președinte, se propagă un sistem corect de valori.

În opinia mea, vom face primul pas spre România lucrului bine făcut din momentul în care renunțăm la mentalitatea de acum, că  „în România nu se poate, la noi e altfel” și că „merge și așa”.

Dacă ne dorim cu toții o altfel de politică, trebuie să începem prin a avea un președinte cu o altă conduită, o altă ținută și expresie publică. Modelul meu de președinte este bazat pe seriozitate, pe respect, competență și rezultate măsurabile.

România lucrului bine făcut este, pentru mine, România care își continuă parcursul european și euroatlantic, o țară care integrează tot mai mult din valorile occidentale.

Rep.: Domnule Iohannis, dincolo de declarații de principiu, ce înseamnă, mai concret, viziunea dumneavoastră pentru România?

Klaus Iohannis: Programul meu este unul bine elaborat, detaliat pe mai multe capitole și priorități, așa că am să încerc să sintetizez câteva idei, pe scurt.

România lucrului bine făcut este țara în care președintele este dator să fie mediatorul unor dezbateri consistente, care să genereze un acord larg pe teme majore care țin de reformarea profundă a țării. Și mă refer, în primul rând, la marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii.

România lucrului bine făcut este țara care investește în mod temeinic și pe termen lung în educație. Avem o resursă umană pe care nu trebuie să o lăsăm să se irosească, fiindcă ea reprezintă garanția dezvoltării acestei țări.

În plus, România trebuie să găsească soluții durabile pentru sistemul de pensii, care să asigure o viață decentă părinților și bunicilor noștri, precum și politici în domeniul sănătății care să fie centrate pe nevoile pacientului.

Rep.: În cadrul programului dumneavoastră sunt cuprinse și tematici legate de economie?

Klaus Iohannis: Bineînțeles, a doua mare arie tematică a programului meu ține de transformarea României într-o țară cu adevărat dezvoltată economic, prosperă și competitivă în Europa și în lume.

Chiar dacă președintele nu are atribuții directe în această zonă, el reprezintă o voce publică legitimă care să promoveze nevoia găsirii acelor soluții care să asigure creștere economică bazată pe competitivitate. Consider că este foarte importantă consolidarea și extinderea clasei de mijloc, dar și dezvoltarea agriculturii, ca domeniu generator de locuri de muncă și bunăstare, precum și a infrastructurii, care să conecteze România la Occident.

Cea de-a treia arie tematică majoră a programului meu privește reforma instituțiilor politice și administrației. Această zonă a fost extrem de politizată în ultimii ani, iar discuțiile au stagnat din cauza perspectivelor limitate de interesele politice de moment. Această etapă trebuie depășită. Trebuie să discutăm temeinic revizuirea Constituţiei, descentralizarea administrativă, precum și modificarea legislaţiei electorale pentru a eficientiza activitatea instituţiilor politice.

Rep.: Domnule Klaus Iohannis, oraşul Sibiu este un model al capacitǎţii de schimbare. Considerați cǎ aceastǎ schimbare poate fi extinsǎ în toatǎ ţara? Și dacă da, cum?

Klaus Iohannis: Dacă s-a putut în Sibiu, atunci se poate în toată România. Nu cred că România este altfel decât celelalte state europene și am convingerea că putem fi o țară prosperă, puternică și respectată.

Sibiul a început cu adevărat să se dezvolte atunci când oamenii au fost convinși că există o administrație care lucrează pentru ei și nu pentru interese particulare. Sibiul este un model de parteneriat transparent între primar și cetățeni. Sunt convins că tot de un astfel de parteneriat avem nevoie și la nivelul întregii țări, între președinte și români.

Rep.: Totuși, ca președinte al României nu aveți foarte multe pârghii de acțiune. Cum credeți că puteți schimba România?

Klaus Iohannis: Cred că vă înșelați, președintele poate face diferența și vă spun și cum: preşedintele este un reper și astfel are o influență majoră asupra societății.  România se va schimba în bine doar când de la cel mai înalt nivel se va propaga o corectă ierarhie de valori. Am mai spus-o și o repet: România va deveni o țară cu adevărat europeană când va avea un președinte cu profil occidental și o clasă politică de același nivel.

În opinia mea, românilor le-a lipsit până acum un președinte cu care să se simtă solidari, care să îi reprezinte cu adevărat. La 25 de ani de la Revoluția din 1989, este timpul unui nou început, dacă avem curajul cu toții, și politicieni, și simpli cetățeni, să ne asumăm un nou proiect de țară: România lucrului bine făcut.

Rep.: Cât de importante sunt pentru dumneavoastră votul și susținerea tinerilor?

Klaus Iohannis: Votul tinerilor este extrem de important și cred că politica nu trebuie să le fure acestora speranţa. Vedem cum, din păcate, mulți tineri aleg să muncească și să-şi întemeieze o familie în altă țară. Acest fenomen care afectează de fapt viitorul României poate fi inversat. Dar pentru asta, politicienii trebuie să garanteze că pot pune în aplicare un nou mod de a face politică, astfel încât eforturile individuale ale tinerilor de a-şi construi o carieră în România să fie susținute prin măsuri corecte ale instituțiilor statului.

Tinerii trebuie să simtă că şi în România există viitor. Tinerii vor să ştie că au un preşedinte care se luptă pentru dreptul lor de a trăi într-o ţară civilizată.

Rep.: În domeniul politicii externe, care sunt direcțiile pe care le considerați prioritare?

Klaus Iohannis: Fundamentul politicii noastre externe și de securitate se construiește pe cele trei direcții strategice: parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, calitatea de membru al NATO și de membru al Uniunii Europene. Aceștia sunt pilonii pe care, dacă voi ajunge președinte, voi construi politica externă a țării.

Rep.: Ați fi dispus să intrați într-o dezbatere televizată cu Victor Ponta?

Klaus Iohannis: Oricând. Sunt dispus să particip la orice fel de dezbateri, în care să le explicăm oamenilor ce am făcut fiecare în cariera noastră de până acum şi care sunt proiectele cu care candidăm la Preşedinţie. Eu deja mi-am prezentat oamenilor programul meu. Până acum, nu am auzit nimic despre proiectele domnului Ponta, nu am văzut decât un material în care strategii candidatului PSD au preluat unele teme pe care chiar eu le-am lansat în spațiul public – ideea de consens, nevoia unei politici făcute cu mult mai puțin zgomot și mai axată pe fapte. Nu cred că domnul Ponta va putea însă să înșele electoratul printr-o simplă strategie de copiere a conceptelor campaniei mele.

Rep.: Care considerați că sunt principalele dumneavoastră puncte slabe?

Klaus Iohannis: Ca orice om, cred că am lucruri pe care aş fi putut să le fac mai bine. Important este însă nu să nu facem greșeli, ci să învăţăm din ele şi să nu le mai repetăm. Însă adversarii mei nu sunt adepții criticii constructive. Atacurile lor sunt de cele mai multe ori la persoană. Vă dau doar un exemplu. Victor Ponta, Elena Udrea spun că nu mă cunosc, că nu știu cine sunt. De data asta trebuie să le dau dreptate. Da, pentru ei sunt un necunoscut. Eu sunt un alt tip de politician, sunt politicianul recomandat de fapte, nu de vorbe. Eu nu fac parte din grupul celor care în ultimii 10-15 de ani s-au tot aflat, într-un fel sau altul, în cercurile puterii. Eu nu mi-am construit cariera stând mereu pe lângă liderul politic al momentului. În acest sens, sunt un om de neînțeles pentru ei, care au fost permanent în apropierii puterii, obținând diverse funcții.

Rep.: Dacă intrați în turul doi al alegerilor prezidențiale, contați și pe sprijinul electoratului lui Traian Băsescu și al Elenei Udrea?

Klaus Iohannis: În primul rând, cititorii dumneavoastră trebuie să știe un lucru: eu nu negociez nici cu Traian Băsescu, nici cu Elena Udrea! În această campanie, mă voi adresa tuturor alegătorilor, indiferent de opţiunea politică din primul tur.

În al doilea rând, orice om politic cu experiență știe că nimeni nu are capacitatea de a transfera toate voturile sale unui alt competitor.

Eu respect toți alegătorii și îmi doresc să le obțin votul prin oferta mea politică. Electoratul fidel lui Traian Băsescu este preocupat de respectarea statului de drept, își dorește un președinte care să fie un garant al independenței justiției și al stopării ridicării corupției la rang de politică de stat. Or, acești oameni se pot regăsi ușor în profilul meu de președinte. Din acest punct de vedere, mă bazez pe înțelepciunea lor pentru a-și da votul în mod util candidatului dreptei. Acești oameni în mod sigur nu doresc să trăiască într-o țară în care președinte este Victor Ponta.

Rep.: Ați spus în mai multe rânduri că, după ce veți câștiga alegerile, este posibil ca Victor Ponta să nu mai fie premier. Ne puteți da mai multe explicații?

Klaus Iohannis: În primul rând, îi asigur pe cititorii dumneavoastră că, dacă voi fi ales președinte, voi acționa strict în limita atribuțiilor pe care mi le dă Constituția. Deci nu voi schimba premieri după bunul meu plac. Un prim-ministru, fie că îl cheamă Victor Ponta sau nu, își pierde funcția doar în momentul în care nu mai are o majoritate parlamentară în spate. Un vot puternic în noiembrie, o susținere majoră pentru candidatura mea, reprezintă un vot pentru proiectul meu, dar și o sancțiune a primului-ministru. În acest sens am spus că alegerile prezidențiale reprezintă o nouă relegitimare și reașezare a scenei politice. Cât timp cetățenii votează pentru proiectul meu, Alianța Creștin-Liberală va avea toată legitimitatea să formeze în jurul său o nouă majoritate parlamentară care, prin moțiune de cenzură, să dea jos Guvernul Ponta. Sunt convins că această nouă majoritate este posibilă încă din prima parte a lui 2015.

Rep.: Care este mesajul dumneavoastră pentru acei alegători cărora poate nu le este clară situația dumneavoastră și care se tem să vă voteze pentru că ați putea fi declarat incompatibil în dosarul intrumentat de ÎCCJ?

Klaus Iohannis: Candidatura mea este una fermă și definitivă. Din această perspectivă, nimic nu se poate schimba.

Numele meu se va regăsi pe buletinul de vot, sunt convins că și pe buletinul pentru al doilea tur de scrutin. Îi aștept pe toți românii care cred în România lucrului bine făcut să vină la urne și îi asigur că voi merge până la capăt pe acest drum pe care m-am angajat.

În ceea ce priveşte procesul de la ÎCCJ, nu există niciun dubiu. Nu există nicio problemă de incompatibilitate, fiindcă eu am câștigat în prima instanță, la Curtea de Apel Alba, și nu am niciun motiv să cred că Înalta Curte de Casație și Justiție va da un alt verdict.

Comentarii

06/10/14 11:21
Vizitator

La 25 de ani de la Revoluția din 1989, programul lui Klaus Iohannis propune romanilor un nou început : Trecerea de la “Tara lucrului de mantuiala” la “Tara lucrului bine facut”.
În opinia mea, românilor le-a lipsit până acum un președinte cu care să se simtă solidari, care să îi reprezinte cu adevărat. La 25 de ani de la Revoluția din 1989, este timpul unui nou început, dacă avem curajul cu toții, și politicieni, și simpli cetățeni, să ne asumăm un nou proiect de țară: România lucrului bine făcut.
In viziunea lui Klaus Iohannis, presedintele nu trebuie sa fie “nici jucator, nici simplu spectator”, ci are datoria sa se “desprinda de zgomotul de fond”, de rutina, de interesele marunte care nu aduc continut si nu contribuie la viitorul tarii, insa trebuie sa fie ferm in fata derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor si a incalcarilor intereselor nationale.
Spre deosebire de Iohannis, programul lui Ponta este este o insiruire de vorbe goale fara acoperire, de lozinci lipsite de continut. Ponta ca plagiator si impostor incearca si de data asta sa exploateze un moment simbolic din istoria Romaniei: implinirea a o suta de ani de la Marea Unire din 1918, vorbind de “a doua mare unire”, inventand ziduri imaginare între cei din Ardeal şi cei din Moldova, între cei din Muntenia şi cei din Banat, între cei de dreapta și cei de stânga, între cei bogaţi şi cei săraci, între cei care lucrează la stat şi cei care lucrează în privat, între bătrâni şi tineri, pacienți și medicii, profesorii și părinții, pe care vrea sa le dărâme. La Ponta ideea centrala este “mandria de a fi roman”. Pentru el insa, nu exista decat cetateni mandri ca sunt romani si ortodocsi. Desi vrea sa se impauneze cu “Marea Unire, Ponta trece cu vederea meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolice în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român fapt recunoscut de Constituţia din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19). Cat despre celelalte minoritati nationale sau confesionale acestea sunt ignorate pana la anihilare.
In domeniul politicii externe și de securitate Klaus Iohannis mentioneaza continuarea mersului Romaniei pe cele trei direcții strategice: parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, calitatea de membru al NATO și de membru al Uniunii Europene, in vreme ce Ponta vrea sa ne intoarcem la China si Corea de Nord. Prin urmare, romanul are de ales intre “Romania lui merge si asa” si “Romania lucrului bine facut”.

06/10/14 14:40
Vizitator

Klaus Iohannis, primarul Sibiului şi candidatul ACL la preşedinţie, şi–a lansat cartea “Pas cu pas”, un volum autobiografic care destăinuie fragmente din viaţa sa şi pasaje care au contribuit la formarea personalităţii sale. Volumul aparut la editura “Curtea Veche” a fost prezentat de autor vineri, în sala amenajata in curtea interioară a Primăriei Sibiu. Iohannis a spus ca “nu este chiar o coincidenta” ca evenimentul are loc in prima zi a campaniei electorale si ca volumul nu a fost scris “pentru a infirma lucrurile care se inventeaza” despre el.
In paginile cartii autorul lasa sa se intrevada crezul sau in “lucrul bine facut”:
“Tot ce durează, tot ce e făcut să ţină mai mult decât ziua de azi cere muncă susţinută, făcută cu calm, cu răbdare, cu încredere. Istoria ne arată că cetăţenii României au putut să-şi construiască o identitate, ca naţiune, clădind lucrurile exact în acest mod şi nu mă îndoiesc că acesta este spiritul de care nu trebuie decât să-şi amintească. Eu vin să le spun că e important să ne întoarcem la acest model, că e momentul să redescoperim aceste valori.
A venit timpul ca valorile performanței să fie puse în acțiune tocmai pentru ca aspirațiile de atâta amar de timp să se transforme, în sfârșit, în realități palpabile: stabilitate economică, bunăstare și certitudinea că ne-am înscris, pas cu pas, pe drumul care trebuie.”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5