Leonardo Badea (BNR): Perspective pentru anul următor și posibile răspunsuri pentru provocările existente

„Economiile țărilor lumii au trecut în ultimii ani printr-o situație dificilă și complicată, marcată de materializarea de noi riscuri la nivel global care au afectat dezvoltarea economică și au declanșat transformări cu efecte pe termen lung ce vor continua să reprezinte o provocare pentru conduita politicilor economice și pe parcursul anului viitor.

Este așadar rezonabil să presupunem că numeroasele crize suprapuse care au influențat evoluția economică în anul 2022, vor contura cel mai probabil și perspectiva economică a noului an, însă în forme și manifestări noi. Ieșirea din iarnă în emisfera nordică (care găzduiește circa 87% din populația planetei) ne va găsi într-un moment al alegerilor decisive privind adaptarea la noile condiții economice generate de efectele acestor crize. De aceea, trebuie să continuăm analiza modului în care putem aduce ajustări mediului economic și instituțional la nivel global pentru a optimiza procesul de adaptare și transformare și a reduce impactul negativ asupra economiei și societății.

Avem în acest sens, două alternative, prima ar fi să ne adresăm țintit problemelor pe care le conștientizăm în momentul de față, pe termen scurt și mediu în funcție de dimensiunea riscurilor induse; a doua abordare este să facem mai mult de atât și să încercăm să creștem reziliența sistemelor, inclusiv în fața unor riscuri care nu s-au materializat încă, dar care sunt posibile într-un orizont de timp mediu sau lung.

Dacă privim tabloul imediat observăm că în acest moment criza energetică, conflictul din Ucraina, întârzierile și problemele apărute în lanțurile de aprovizionare, inflația, pandemia COVID-19 trasează contururile unui nou an care va începe sub auspiciile incertitudinii. Efectele pandemiei COVID-19 par să se estompeze, cel puțin în Europa și SUA, dar există în continuare un impact care se manifestă prin limitări ale ofertei pentru multe categorii de bunuri, și, în același timp, nu poate fi ignorată perspectiva presiunii asupra sistemului sanitar, cu precădere în prima parte a anului, cât va mai continua sezonul rece, chiar și în mod obișnuit marcat de focare epidemice sezoniere.

Criza energetică este în plină desfășurare, iar impactul conflictului din Ucraina a relevat vulnerabilitățile majore ale Europei, în special dependența de gazul rusesc, și a determinat intrarea într-o nouă paradigmă, a necesității găsirii de soluții alternative, cu precădere din zona energiei regenerabile, dar și în sensul creșterii eficienței și al asigurării securității energetice a statelor.

Dincolo de impactul pe zona energiei, conflictul din Ucraina (al cărui final nu pare previzibil pentru moment) a accentuat disfuncționalități deja existente în lanțurile de producție și distribuție, a generat noi dificultăți privind aprovizionarea în special pentru produse agro-alimentare, a potențat presiunile inflaționiste și a contribuit semnificativ la creșterea sentimentului de nesiguranță pentru consumatori și investitori.

Crizele recente se suprapun provocărilor sistemice care existau și înaintea pandemiei COVID-19, dar care au fost eclipsate de aceasta și de conflictul din Ucraina, și anume, schimbarea climatică și îmbătrânirea populației în țările dezvoltate, ambele fiind vulnerabilități cu efecte negative profunde și fără soluții eficiente rapide.

Analizând redresarea economică din 2021, concluzionăm că a fost fragilă și inegală, deși au existat ample programe de sprijin la nivel național și internațional. În 2022, economia globală a fost marcată de o încetinire, iar perspectiva anului 2023 este de reducere la 2,7% (conform estimărilor FMI – World Economic Outlook, octombrie 2022), reprezentând practic cea mai firavă creștere a ultimelor două decenii. Perspectivele privind inflația sunt mai optimiste însă, marcând o scădere de la 8,8% în 2022 la 6,5% în 2023 (conform raportului menționat).

În zona euro, din cauza impactului crizei energetice asupra prețurilor și a consumului, numeroși economiști se așteaptă la o ușoară contractare a economiei în anul următor și la continuarea acțiunilor pentru reducerea inflației, care va rămâne și în 2023 peste ținta Băncii Centrale Europene de 2%. În același timp, este de remarcat nivelul scăzut al ratei șomajului, la un minim record de 6,6% (conform estimărilor băncii de investiții Morgan Stanley publicate în luna noiembrie 2022).

Anul 2022 a marcat, de asemenea, sfârșitul unei perioade relativ lungi a ”banilor ieftini” în contextul unui nivel redus al inflației în economiile dezvoltate și implicit al unor politici monetare acomodative în anii anteriori. Atât Banca Centrală Europeană, cât și Rezerva Federală SUA s-au înscris în ultima parte a anului curent într-un ciclu accelerat de creștere a ratelor de referință ale dobânzii. În SUA, ciclul actual de majorare a dobânzii cheie este până la momentul actual al doilea cel mai accelerat din istorie (Figura 1), după cel care a debutat în august 1980, în timpul mandatului președintelui FED Paul Volcker.