Ne-am despărțit de colonelul în retragere Ioniță Florea

Ne-am despărțit de colonelul în retragere Ioniță Florea. Un OM de omenie, profesionist, exigent și autoritar. Ofițer de construcții și cazare harnic a asigurat condițiile de viață în cazărmile din Bistrița. Îl simțeai peste tot pentru că așa era specificul atribuțiilor funcției. Funeraliile s-au constituit într-o lecție de unitate, solidaritate, spirit de corp și camaraderie. Cei trei preoți, unul ortodox, unul greco-catolic și unul luteran au dovedit unitate de credință în Hristos în expresii diferite.

Brigada 81 Mecanizată ca întotdeauna a asigurat ceremonialul militar în mod exemplar. Drapelul de luptă a transmis fiorul greu de definit în astfel de momente. Garda la catafalc a subliniat unitatea dintre familie și armată. Onorul gărzii de onoare a transmis tuturor faptul că militarii se onorează și după trecerea Styxului și nu se părăsesc nici morți. Nimeni nu se lasă în urmă, nimeni nu se abandonează a fost mesajul.

Drapelul tricolor așezat peste sicriu completa imaginea de angajament profesional sub jurământ dincolo de moarte. Salvele trase pe marginea mormântului anunțau armata din cer despre o nouă încorporare. Sfinții militari îl vor însoți sufletul camaradului nostru, în zgomotul cavalcadei sfinților la dreptul judecător. Pământul pe care sub juramant cu prețul vieții s-a angajat să-l apere, l-a înghițit ca pe o sfântă cuminecătură. Ca și Dan, căpitan de plai, camaradul nostru a intrat in pământul țării cu dorința ca "Dupa o viață lunge, ferită de rușine/ Mormântul meu să fie curat și alb ca mine".

Militari activi și în rezerva l-am însoțit pe camaradul nostru, dovedind solidaritate între generații și coeziune de neatins.

Familia camaradului nostru a fost însoțită de cei doi stâlpi pe care se sprijină întregul edificiu național   - ARMATA și BISERICA.

Iată deci FAMILIA, ARMATA și BISERICA în exprimarea unui etos al cărui mesaj nu îl poți înțelege greșit.