O propunere isteață

De o vreme încoace a început să-mi displacă majoritatea cotidienelor și revistelor de specialitate; sunt insipide, inodore, incolore, partinice, partidice, oportuniste, de aceea și greu vandabile și totuși nu sucombă, fiind finanțate de prospera mafie românească.
Mai e însă un „și totuși” de altă nuanță, datorat câtorva publicații unde lucrează gazetari profesioniști, probi. Nu le dau numele, căci nu mi-am propus să le măresc tirajul. Una dintre ele, vinerea își mărește numărul de pagini, de la cele câteva, din cursul săptămânii, la 64 și are un caracter de week-end, dar de foarte bună calitate. Se întâlnesc aici, acum, incitante reportaje de pe toate meridianele, interviuri luate unor oameni de cultură, rubrici consacrate, pagini de modă, sport, rebus, seriale ce oglindesc nefericiții ani postbelici etc.
M-a stârnit să scriu textul de față episodul „Istoriile lui Alex. Ștefănescu”, cunoscut și redutabil critic și istoric literar, seducător prin publicistica sa, cărțile, emisiunile de la televiziune și radio. Recent, are o pagină dedicată prietenului său Dinu Flămând, poet, gazetar, reporter, critic literar de mare audiență, în țară și străinătate, excelent traducător în românește din poezia universală. Originar din zona noastră (Susenii Bârgăului), până la urmă se stabilește în Franța, ca apoi, actualmente, repatriat, să lucreze în diplomația românească, participând eficient la reconstrucția culturală de la noi. Din când în când, e văzut la Bistrița (la manifestări literar-artistice) și pe Valea Bârgaielor (la părinți).
Alex. Ștefănescu își încheie textul așa de neașteptat, de am râs până la urechi:
„Datorită revenirii lui în țară, nivelul mediu de cultură din România a crescut. Ar crește și mai mult dacă unii politicieni ar pleca din țară.” (Superb ! Dar cine, peste hotare, ar avea nevoie de semianalfabeți, submediocri penibili, ticăloși ?)