„ De carte nu scapi !”

Ce formidabilă idee/împrejurare să umbli prin Cluj-Napoca cu o asemenea pancartă!
Oricum, pentru „inventarul” faptelor culturale ale anului 2015, în municipiu, prima decadă a lunii octombrie înseamnă două manifestări de anvergură național-europeană a căror energie și imaginație managerială se datorează Irinei Petraș (președinta filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România) și lui Vasile George Dâncu (directorul Editurii „Școala Ardeleană”), sprijiniți de generoase instituții culturale și organisme administrative. A fost mai întâi Festivalul Național de Literatură (FestLit), urmându-i Festivalul Național de Carte Transilvania (FICT), ediția a III-a, cu participare internațională.
În ce mă privește, nu am stat decât două jumătăți de zile. Voiam să-l revăd pe Nicolae Manolescu, să-l văd pe ministrul culturii (fie chiar pentru că nu mai văzusem un ministru în carne și oase de mulții ani; l-am văzut/auzit, dar fără nici… un profit spiritual). Și eram foarte curios, pentru ziua de debut al „Fict” ce vrea să însemne „Marșul lecturii”.
Întâlnirea a fost hotărâtă în fața Universității „Babeș-Bolyai”, participanții trebuind să aibă, ca semn distinct de recunoaștere la manifestare, o carte. Și ne-am adunat scriitori din toată țara, ziariști, profesori, oameni de rând și o mulțime de liceeni, doritori de acest marș. Și toți cu câte o carte. Au fost invitați pe treptele de la Universitate o seamă de scriitori care și-au arătat cartea aleasă, și-au motivat criteriul opțiunii, unii citind o poezie sau un fragmențel de proză. Apoi s-a coborât pe strada Universității.
Eu am trecut pe celălalt trotuar, emoționat, să privesc coloana din care răsăreau panouri cu enunțuri de genul: „De carte nu scapi!”, „Clujul citește”, „A citi e omenește”, „Orice om e muritor, dar și un posibil cititor”.
Am luat-o înainte, în Piața Unirii fiind oprirea finală. Îi urmăream cum se apropie, în ritmul unei tobe extrem de răsunătoare. Toți trăiam același sentiment de adeziune la o manifestare inedită dedicată cărții, actului lecturii. Mă întrebam dacă acest moment are vreo tentă politică. Și am hotărât că da: Iată, poate fi și o manifestare lipsită de „Jos etc!”, „Vrem etc!”, „Nu etc!” Trona pancarta cu „Citește, citește, citește !”
Și cred că nu puțini dintre noi, trecuți printr-o facultate de litere, ne-am amintit de spus cronicarului Miron Costin: „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos în viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”