Primăria Bistrița retrage de la finanțare proiectul de reabilitare a Ansamblului Sugălete! Costuri mari pentru proprietari

Motto:
“Îi plâng pe proști și proștii mă înving”
(Ana Blandiana- Eclipsă)

Cea mai mare prostie este hotărârea Consiliului Local Bistrița prevăzută pentru ședința din 28 mai privind renunţarea la cererea de finanţare aferentă proiectului “Regenerarea urbană a imobilelor din Centrul istoric” depusă în Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/714.A/1, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1: Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane.
In esență este vorba despre reabilitarea cu bani europeni a clădirilor de pe latura nordică a Pieței Centrale, care include Ansamblul Arhitectural Sugălete, alcătuit din 13 case cu arcade la parter, construite între anii 1480–1550. Reabilitarea Ansamblului Sugălete este o necestate, cu atât mai mult cu cât în urmă cu câţiva ani Bistrița a fost inclusă în Ruta Cultural Turistică ”Porţile Transilvaniei”, alături de Sibiu şi Braşov. In cazul de faţă valoarea totală a proiectului este de 8,7 milioane euro (43.383.011, 96 lei ) , din care aproximativ jumătate sunt sume eligibile din bani europeni si care s-ar pierde dacă se renunță la cererea de finanţare. In plus, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.