Proza lui Olimpiu Nuşfelean comentată în revistele Tribuna şi Convorbiri literare

Volumul „Un om fără aripi” de Olimpiu Nuşfelean, care reuneşte prozele scurte ale prozatorului, beneficiază în continuare de aprecieri critice care aprofundează sensurile şi aspectele discursului epic. În nr. 209/31 mai a.c. al revistei clujene „Tribuna”, profesorul şi teoreticianul literar Ion Vlad, sub titlul „Zborul imaginaţiei”, face un cuprinzător comentariu pornind de la romanele, nuvelele sau povestirile lui Olimpiu Nuşfelean, „descoperind comportamente, reacţii, acte şi impulsuri proprii unei fiinţe adesea vulnerabile, nãzuind la un univers imaginar, populat de vise şi de secrete aspiraţii.” Comentatorul conchide „Gustul pentru destine ciudate, pentru manifestãri bizare e justificat de natura ceþoasã a unor proze voit situate în clar-obscur. Olimpiu Nuşfelean, spuneam, rãmâne un poet îndrãgostit de fiinţele imaginate, descoperind în prozã conotaþiile figurilor (metafora şi simbolul sînt preeminente), construind o anume atmosferã unde poezia îşi pãstreazã tonalitãþile şi farmecul

totdeauna revelator pentru universul interior al fiinţelor imaginate.”

În revista ieşeană “Convorbiri literare”nr. 4/2011, sub titlul „Zborul în aerul timpului”, criticul Vasile Spiridon constată de la bun început că „Ideea de a surprinde o fiinţă umană în ipostaza naturală, necontrafăcută va străbate întreaga carte; destinul este scrutat din perspectiva devenirii insu¬lui pe axa cunoaşterii de sine cu preţul desprinderii de faza genuină, paradiziacă, a existenţei. Percepţiile voit naive cu care îşi înzestrează autorul personajele deschid orizonturile unei proze în care sugestia şi lirismul se însoţesc cu intuiţiile psihologice nuanţate, nealterate de la starea lor pură.”, conchizând că, asemenea unui personaj al autorului, care declară la un moment dat că „Totul este să ai despre ce să te pronunţi, şi atunci
îţi iese”, lui Olimpiu Nuşfelean „pronunţia i-a ieşit”.