Secretarul de stat Alexandru Pugna: Voi continua să-i port mereu în gând și suflet pe bistriţeni, pentru a nu-i dezamăgi. Uşa biroului meu rămâne deschisă pentru proiectele culturale ale judeţului

Alexandru Pugna a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii şi Indentităţii Naţionale, în ianuarie 2017, plecând din calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. De-a lungul carierei, acesta a avut în subordine instituţiile de cultură, la nivel judeţean, iar de un an şi jumătate a trecut la alte provocări...culturale. Despre toate acestea am discutat, preţ de câteva zeci de minute, cu demnitarul bistriţean, pentru a afla agenda zilnică, ceea ce a reuşit să facă şi proiectele pe care le are în lucru la Bucureşti.

Rep.: A trecut un si jumătate de la preluarea funcţiei la nivelul Guvernului. Cum aţi caracteriza această perioadă?

Alexandru Pugna: Această perioadă a fost una plină de provocări, unde, proiecte mai vechi de câțiva ani – realizarea Monumentul Marii Uniri de la 1918 de la Arad și Monumentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia -  necesitau intervenție imediată. De asemenea, trecerea Departamentului Centenar în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale a adus încă un plus de responsabilitate. Toate acestea s-au interconectat cu sarcinile administrative.

Am primit foarte multe responsabilități prin  coordonarea unor importante domenii și instituții aflate în subordinea ministerului, așa cum ar fi: Direcția Patrimoniu, care cuptinde Patrimoniul Imobil, Mobil și Imaterial; Compartimentul Monumente de For Public; Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău; Centrul de Cultură  „Arcuș” din Covasna; Centrul Cultural Toplița; Muzeul Național de Artă al României; Muzeul Național de Artă Contemporană al României; Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi; Muzeul Național de Istorie a României București; Muzeul Național „Brukenthal”; Muzeul Național „Peleș”; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”; Muzeul Național al Țăranului Român din București; Muzeul Național Bran; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni; Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”; Muzeul Național „George Enescu din București; Complexul Muzeal Național „Moldova”. Sunt președintele Consiliului Tehnico-Economic din cadrul Ministerului.

Toate aceste instituții au problemele lor specifice și vă asigur că nu sunt puține, iar coordonarea activității Direcției Patrimoniu, fără îndoială, cea mai importantă Direcție de specialitate din minister, ridică probleme extrem de multe. Cu toții  știm că patrimoniul cultural național reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor care au rezultat de-a lungul timpului din interacțiunea factorilor umani cu cei naturali ai unui popor, este ansamblul de valori materiale și imateriale ce constituie cea mai importantă resursă non-regenerabilă de identitate națională. Patrimoniul cultural național reprezintă istoria noastră, definește prezentul și pune bazele viitorului. Pe scurt, această perioadă a fost una extrem de intensă, dar de care mă bucur din plin, mai ales atunci când rezultatele muncii noastre încep să se contureze.

Rep.: Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale?

Alexandru Pugna: Începând de la prima oră verificăm documentele cu probleme deosebite pe care trebuie să le rezolvăm, apoi cele de zi cu zi, care vă asigur nu sunt puține. Împreună cu echipa mea de consilieri încercăm să găsim cele mai bune variante și să lucrăm împreună cu executivul ministerului în acest sens. Totodată, în fiecare zi îmi dedic câteva ore pentru a primi în audiență persoane din afara ministerului. Astfel, constant am o perspectivă obiectivă asupra problemelor din domeniul patrimoniului, muzeelor sau monumentelor de for public. Acolo unde este cazul, simplificăm procedurile administrative pentru a reduce nivelul birocrației, iar pentru acest demers organizez ședințe de lucru cu Direcțiile de specialitate din minister și cu echipa mea de consilieri.

Sunt foarte multe zile în care trebuie să fiu prezent la diferite instituții ce organizează evenimente culturale, ducând cu mine mesajul ministerului, iar aceste evenimente au loc de obicei după programul normal de lucru, care se termină la mine în jur de ora 18,00, așa încât de multe ori ajung foarte târziu acasă, la locuința de serviciu.

Rep.: La ce aţi fost nevoit să renunţaţi pentru a vă dedica muncii la minister?

Alexandru Pugna: În primul rând, a trebuit să plec de lângă familie pentru a merge la București. A fost și este o perioadă destul de dificilă din acest punct de vedere. După o viață în care soția mea a fost alături de mine la bine și la greu, acum este doar la celălalt capăt al telefonului și ne vedem doar la câte un sfârșit de săptămână, atunci când nu trebuie să fiu prezent la vreun eveniment cultural în țară. De asemenea, după cum bine știți, sunt și artist de muzică populară. Având o activitate la birou, dar și  pe teren - la instituțiile pe care le coordone -  uneori programul meu se termină așa cu vă spuneam foarte târziu. Așadar, ocupația cu care eu am făcut o carieră de-a lungul timpului a trecut pe planul secund. Desigur, nu renunț la ea pentru că este ipostaza care mi-a adus de-a lungul anilor cele mai frumoase și importante satisfacții, și la acțiuniile de mare importanță în ceea ce privește folclorul, fac tot posibilul să onorez invitațiile.

Rep.: Coordonaţi domeniul Patrimoniului Cultural Imaterial. Cum stăm la acest capitol?

Alexandru Pugna: Patrimoniul cultural imaterial/intangibil reprezintă totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștințelor, abilităților - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora - pe care comunitățile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural. Patrimoniul cultural imaterial este transmis din generație în generație, recreat în permanență de comunități și grupuri umane, în interacțiune cu natura și istoria lor, conferindu-le acestora un sentiment de identitate și continuitate, contribuind în același timp la promovarea respectului față de diversitatea culturală și creativitatea umană. Trebuie să vă spun că Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial are grijă că toate aceste valori ale sufletului românesc să fie protejate și puse bine în lumină. La nivel național trebuie să vă spun că stăm mult mai bine decât s-ar putea crede, deoarece din acest punct de vedere suntem un Neam bogat. Astfel avem numeroase elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO). Impreună cu echipa mea am reușit să deblocăm și să urgentăm procesul de depunere al dosarelor spre UNESCO și am deblocat Programul TUV (Tezaure Umane Vii) care de peste doi ani nu mai funcționa. Astfel, din acest an alături de alți deținători ai acestui titlu, se află și lelea Teodora Purja, adevărat depozitar de valori spirituale ale județului Bistrița-Năsăud, şi mă bucur că acest program se află în coordonarea mea. Încă se mai află multe persoane, inclusiv din judeţul Bistriţa-Năsăud, care merită acest titlu şi de acest aspect mă voi ocupa în perioada următoare. 

Rep.: De fiecare dată când se numeşte un demnitar, lumea se întreabă cu ce poate ajuta un judeţ, o anumită zonă sau un domeniu. Ce le-aţi răspunde celor care vor ceva palpabil, din partea dumneavoastră, pentru Bistriţa-Năsăud?

Alexandru Pugna: A avea această funcție este cu adevărat o mare responsabilitate, dar nu numai pentru a pune în valoare un anumit județ, ci întreaga țară. La nivel de minister, coordonez activitatea a 18 instituții din România, nu doar dintr-o anumită regiune. Rolul meu aici este acela de a crește și de a dezvolta modul  în care cultura, pe segmentul pe care îl coordonez, este promovată pe întreaga suprafață a României.

Față de un parlamentar, care este responsabil de o anumită regiune, un demnitar, în cazul nostru un secretar de stat, nu poate face acest lucru. Acesta este responsabil la nivel național de activitățile date prin ordin de ministru. Totuși, așa cum proverbul românesc spune „cămașa este mai aproape de corp”, am sprijinit activitățile culturale desfășurate în județul Bistrița-Năsăud, așa cum ar fi Ziua Portului Popular, prin care România a intrat în Cartea Recordurilor cu cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul tradițional românesc, finanțarea acestei acțiuni fiind realizată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a sprijinit financiar și realizarea sărbătorii „De Ispas la Năsăud” din acest an. De asemenea, prin instituțiile de cultură din județul BN și prin ONG-uri din județul nostru au fost finanțate din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale acțiuni de promovare a Centarului Marii Uniri.

Suntem în fază avansată pentru realizarea transferului „Casei Scriitorilor” de la Valea Vinului spre Primăria Rodna și căutăm soluțiile optime pentru rezolvarea situației Centrului Cultural „Dacia”, care acum se află în patrimoniul RADEF, desigur, respectând legislația în vigoare. Întotdeauna, ușa biroului meu a fost deschisă pentru reprezentanții instituțiilor din județul nostru și nu de puține ori am rezolvat împreună cu cei care mi-au cerut ajutorul multe din problemele care mi-au fost prezentate.

Rep.: Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri. Cum se vede de la Ministerul Culturii acest an prin proiectele pe care le derulați?

Alexandru Pugna: Este un an de bucurie și sărbătoare, unde ministerul vrea să revitalizeze identitatea culturală prin evenimente de gen. Astfel până acum au fost finanțate sute de proiecte depuse pentru acțiuni și investiții necesare punerii în lumină a Centenarului Marii Uniri dar și a personalităților ce au realizat acest mare act istoric, a infrastructurii culturale ce promovează Centenarul. Suma totală alocată pentru aceste demersuri este de 150 de milioane de lei. Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să fim uniți și să nu lăsăm diferențele de opinii pe diferite teme să ne îndepărteze unii de alții. Prin cultură dorim să apropriem oamenii, să îi facem să vadă că, în esență, ne dorim toți același lucru: o națiune unită. Cred că a sosit momentul să înțelegem în adevăratul sens mesajul venit din vremi de departe „Unirea face puterea” și să privim mai mult la „partea plină a paharului”. Să încercăm fiecare dintre noi, prin tot ceea ce facem, să fim demni de sacrificiul atâtor generații de români ce s-au jertfit pentru împlinirea celui mai frumos vis al strămoșilor noștri: Marea Unire.

Rep. : Călătoriţi mult prin demnitatea pe care o aveţi. Cum aţi caracteriza România, ce îi lipseşte pentru cunoaşterea culturii mai mult peste hotare?

Alexandru Pugna: România este o țară minunată, plină de oameni frumoși. Să nu uităm faptul că România este locul pe care Prințul Charles l-a ales pentru a își face un loc de tihnă. Aș spune că nu țării îi lipsește ceva, mai degrabă nouă oamenilor. Am ajuns să fim atât de dezamăgiți de tot ce se întâmplă în jurul nostru, fără a mai analiza dacă este bine sau rău, încât uităm să ne iubim țara. Fiecare român este un promotor al țării, iar modul în care ne prezentăm în fiecare interacțiune a noastră cu alții – este o oglindă a poporului nostru.

Totodată, promovarea culturii românești în afară se face de către Institutul Cultural Român. Acesta are o strategie extrem de bine pusă la punct, având oameni de cultură și cu pregătire în domeniu.

Rep.: Ce vă lipseşte de acasă când sunteţi în capitală?

Alexandru Pugna: Liniștea și siguranța ce mi-a dat-o întotdeauna faptul că sunt aproape de Jeni, soția mea, momentele de bucurie și împlinire ce le-am simțit  mereu lângă prietenii și colegii mei de acasă, și mai ales bunul simț și omenia ce caracterizează oamenii din Bistrița Năsăud și bucuria întâlnirii mai dese cu mama mea, care ştie ca nimeni altcineva să mă aștepte cu un drag aparte, în prag de casă.

Rep.: Un mesaj pentru bistriţeni.

Alexandru Pugna: Așa cum până acum i-am purtat mereu în suflet, în cântecele izvorâte din trăirile oamenilor de aici, în costumul nostru tradițional unic în lume, pe care mereu l-am purtat peste tot acolo unde m-au dus pașii, voi continua să-i port mereu în gând și suflet cu teama continuă de a nu-i dezamăgi nici din poziția ce o am acum la minister. Dar cea mai mare responsabilitate o am față de colegii mei ce m-au susținut și au avut încredere în mine. Tuturor le doresc sănătate, pentru că este cea mai importantă, și îi îndemn sa fie buni, iertători și uniți, așa cum sunt sigur că și-au dorit toți cei ce s-au jertfit de-a lungul istoriei pentru neamul românesc. Doamne Ajută!