Sfinţii Împărați Constantin și Elena, cinstiți la Mănăstirea Dobric, cu prilejul hramului istoric

La Praznicul Înălţării Domnului (Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român), joi, 21 mai 2026, zi în care sunt sărbătoriți și Sfinții Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Dobric, județul Bistrița-Năsăud, cu prilejul hramului istoric. Paraclisul mănăstirii și Centrul social pentru persoane vârstnice au fost așezate sub ocrotirea celor doi mari sfinți.

De la ora 10:00, la Altarul de vară al mănăstirii, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor numeros de clerici. Din sobor au făcut parte: pr. prof. emerit Stelian Tofană – cadru universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, protopopul de Beclean – preotul Dragoș Cristian, starețul Mănăstirii Băișoara – arhimandritul Iacob Rus, duhovnicul Mănăstirii Dobric – protosinghelul Siluan Farcaș, arhidiaconul Cristian Deneș de la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură despre însemnătatea celor două praznice sărbătorite astăzi: Înălțarea Domnului și pomenirea Sfinților Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena.

Ierarhul a vorbit despre virtuțile Sfântului Împărat Constantin cel Mare și despre modelul său de credință mărturisitoare.

„Sfântul Împărat Constantin cel Mare a fost un conducător ales de Dumnezeu pentru a proteja și a sprijini Biserica, de aceea el este numit de Biserică «cel întocmai cu apostolii», adică a făcut o lucrare asemănătoare sau egală cu cea a apostolilor. A contribuit decisiv la răspândirea credinței creștine în vremea aceea, mai ales în Europa. (….) Să nu uităm că rădăcinile Europei sunt creștine și sunt de la Sfântul Împărat Constantin cel Mare”, a spus ierarhul.

Totodată, Preasfinția Sa a arătat că, la Înălțarea Sa la cer, Hristos anunță misiunea universală a Bisericii, iar Sfântul Constantin cel Mare oferă, peste trei secole de la această făgăduință făcută de Mântuitorul în ziua Înălțării Sale, cadrul istoric și politic în care această misiune se extinde în lumea greco-romană de atunci.

Referindu-se la praznicul Înălțării Domnului, Episcopul-vicar Samuel a subliniat că omul este chemat la Cer, iar sensul vieții omenești este dobândirea Împărăției lui Dumnezeu:

„Înălțarea Domnului ne învață că omul este chemat la Cer. Sensul vieții omenești este acela de a ajunge în Cer. Iar posibilitatea de a ne înălța și noi acolo unde este Hristos se face prin smerenie, asemenea lui Hristos: «Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima». (…) Adevărata biruință vine prin cruce, iar adevărata putere vine prin Sfântul Duh.”

În încheiere, ierarhul a evidențiat faptul că Înălțarea Domnului dă sens și nădejde vieții omului, iar lucrarea Sfântului Împărat Constantin arată puterea transformatoare a credinței creștine în istorie.

„Hristos S-a înălțat pentru ca omul să nu mai trăiască fără sens și fără nădejde în viață, iar Sfântul Constantin cel Mare arată că, atunci când Hristos intră în istorie, se schimbă nu doar sufletul omului, ci lumea întreagă. De aceea, să îi rugăm pe Sfinții Împărați Constantin și Elena să mijlocească și ei înaintea tronului dumnezeiesc pentru noi, pentru a ne putea ridica din păcate, din nepăsare și din frica morții. Să nu uităm că Hristos ne vrea lângă El. Dumnezeu să ne ajute ca în așa fel să trăim, încât, atunci când se va încheia cursul vieții noastre pe pământ, să putem fi lângă El”, a spus Preasfinția Sa.

În cadrul Liturghiei, cu prilejul Zilei Eroilor, ierarhul a rostit o ectenie specială pentru odihna sufletelor eroilor neamului românesc, care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La chinonic, tânăra interpretă de muzică populară Maria Hognogiu și doamna Iuliana Felicia Borz au interpretat mai multe pricesne.

La finalul slujbei, duhovnicul așezământului monahal, protosinghelul Siluan Farcaș, a mulțumit Episcopului-vicar Samuel Bistrițeanul pentru prezență și binecuvântare, celor implicați în viața și activitățile mănăstirii, precum și tuturor celor prezenți la hram. Totodată, din partea mănăstirii, maica stareță Veronica Coțofană i-a oferit ierarhului o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos și un coș cu flori.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența autorităților locale și județene, precum și a numeroși pelerini, printre care s-au aflat și elevi de la Liceul Tehnologic „Ion Căian Românul” din Căianu Mic, îmbrăcați în straie populare specifice zonei.

Scurt istoric

Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat în 1992, iniţial ca schit, iar după un an a devenit mănăstire. Complexul monahal este format din casa veche, un fost conac boieresc vechi de aproape 200 de ani, unde a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, mănăstirea are o bisericuţă din lemn, cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca”, construită în stil maramureşean, în anul 2000, în doar 30 de zile, fiind sfințită în anul 2002 de vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, precum și biserica mare din zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În momentul de faţă se lucrează în interiorul bisericii mari de zid, fiind pregătită pentru a fi pictată. Construcția ei a început în anul 2008, iar prima Liturghie a fost oficiată la data de 18 octombrie 2019, când Mitropolitul Andrei a binecuvântat biserica pentru a se putea ține slujbe.

La data de 21 mai 2013, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, a pus piatra de temelie pentru un nou Centru social destinat vârstnicilor, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, aflat în construcție. În cadrul așezământului monahal există şi Căminul de bătrâni „Aurel şi Dudica Milea”, unde sunt primite cazuri sociale de bătrâne, care sunt abandonate de familie sau au pensii foarte mici, iar mănăstirea, pe cheltuiala ei, le poartă de grijă.

La hramul din anul 2021, în data de 21 mai, ierarhul a binecuvântat sala de conferințe „Episcop Nicolae Ivan” şi biblioteca „Mitropolitul Bartolomeu Anania” din cadrul noii case monahale. Biblioteca adăpostește peste 20 de mii de volume din cele 40 de mii din colecția așezământului monahal.

În data de 9 decembrie 2021, Mănăstirea Dobric, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a găzduit și inaugurat proiectul de cercetare biblică – noutestamentară „Sfântul Luca – apostol, istoric și evanghelist”, dedicat studenților-doctoranzi ai Școlii Doctorale „Isidor Todoran” din cadrul instituției de învățământ teologic clujean.

La data de 20 octombrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei și Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, au slujit la Mănăstirea Dobric, unde a fost prăznuit hramului bisericii de lemn și au fost aniversați 30 de ani de existență a mănăstirii. Cu acest prilej, a fost lansată cartea „Mănăstirea Dobric – Perla Ţibleșului, la 30 de ani de existenţă”, apărută la Editura Renașterea a Arhiepiscopiei Clujului, autori fiind stavrofora Veronica Coţofană, stareța așezământului monahal, şi jurnalistul și scriitorul Menuţ Maximinian, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud și managerul cotidianului „Răsunetul” din Bistrița.

În data de 21 mai 2025, în ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, Mitropoliul Clujului a sfințit cele trei noi clopote ale așezământului monahal. Clopotele au fost realizate în anul 2025 la Turnătoria „Grassmayr” din Innsbruck, Austria. Acestea au fost amplasate în noua clopotniță a mănăstirii, aflată în prezent în construcție. Tot în acelasi an, în ziua prăznuirii Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, 18 octombrie, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a sfințit crucea care a fost așezată pe clopotnița așezământului monahal.

Mănăstirea Dobric mai este supranumită şi „Nicula Ţibleşului”, datorită numărului mare de pelerini care vin aici să se roage în 15 august, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii mari.

În prezent, obștea așezământului monahal numără trei viețuitoare, stareță fiind stavrofora Veronica Coţofană, iar duhovnic protosinghelul Siluan Farcaş.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului